Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Efemer

1 min lectură·
Mediu
Tu erai luna, eu pamantul - impreuna steaua de gheata
Ma gandea sa ma-ntorc
si sa uit freamat ascuns, razele tale
Oriunde acasa -
printre tine pierdut -
iti spuneam mereu incruntat
Asculta!
Sunet de rosu pe podeaua murdara s-a scurs!

Si-am plecat...
n-am mai vazut nici luna, nici soare...
Ce traversand inot pacatu-i prea sumbru,
muream in nou-mi pacat
Cuprins intr-un strigat...
Alt... strigat...
Batrane! Tata!
Mai da-mi un nor, Parinte!
Si-am sa mai construiesc o scara ca sa ajung sa zbor.


Nu am stiut! Nu stiu -
credinta alta sa am -
Stiam doar cerul, apele si norii
Tu Luna, eu Pamantul - impreuna stele de gheata
poate ca rosul din podeaua murdara
ar fi trebuit varsat pentru un strop de caldura
si nu pentru ceruri desarte!
002330
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Doru Alexandru. “Efemer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/doru-alexandru-0011972/poezie/191814/efemer

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.