Poezie
Pierduta
1 min lectură·
Mediu
Actor deplin al patimilor mele,
Te-ai ascuns... cui inger te mai lasi?
Acum, ce parasit de firul vietii
Te lasi strapuns de insusi timpul!
Cui sa te las? Cui sa te dau?
Visez si vad prin tine totul
Si totul imi e tot mai clar prin tine!
Si totul e stafia vietii ce-ai ramas.
De a ramas un suflet dupa ce plecat-a?
A ramas! Dar forma-i cea mai fada
Si niciodata-n lume nu a mai fost
Mai ponosit si mai plapand copilul!
Actor deplin, si patimile sale
Ascuns, priveste o lumina ce se scalda.
Sa fie ea? Sa fie ea? Copila ce vremelnic
De-a pururi l-a ucis, dar el se tine
Amarnic dupa ea... Otrava lui...
De te cunosc am sa iti daruiesc in somn
Drumul intortocheat, invaluit in sine
Ascuns sub o ochire ce-ntotdeauna oarba
Te-ndreapta spre iesiri ce nu-s!
Actor deplin, patima-i o poveste-un basm
Actor nebun, otrava e in tine... tu!
Tu ai sadit-o, o iubesti in tine...
Otrava ceasta ce ti-a fost si este
Patima iubirii unui suflet,
Pentru tine... el s-a stins?!
001.348
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Doru Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Doru Alexandru. “Pierduta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/doru-alexandru-0011972/poezie/110602/pierdutaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.