***
*** eu nu știu să-nchin într-o rugă: mi-e sete când dau să mă-mbete cu vadra de vin fecioare de lut în ie de in cu trupuri de golem și aur în plete ci năzui spre
proiect editorial
pe bune mâine voi intra într-o librărie voi cumpăra multe cărți de versuri care să mă inspire și voi scrie o sută de poezii despre poezie (să nu uit să rescriu și fetița cu chibriturile pentru
peisaj roșu
culorile migrau în alte spectre o ceață-nsângera drumul fluid drogate de o stare fără radar juisau, se răsuceau în suicid păreau să eșueze-n infraroșu cum se dedau arămii de pe
melancolie centripetă
iubirea doare / fac mișcare / ies să respir în cimitir mi-e varză self-ul de martir ca frunza putrezită-n moare în cerc, bolnav, mă-nvârt suav ca șansoneta în flașnetă melancolia centripetă
***
fi-ți-ar iarba verde-n iarbă trupul fântânit de ciuturi sânii tari, harbuji din luturi îndulcească-mi-se-n barbă așterne-ți-aș ban pe salbă un sărut atins de fluturi fi-ți-ar iarba verde-n
Dublonul de aur
sunt sluga, dragă doamnă, ordonanță poet sau caporalul de serviciu un dar să-ți împlinească blândul viciu de-a măslui dulcețile-n balanță în tolba mea încape-orice capriciu baston de mareșal și
scotland gard
astăzi sunt trist ultima dată când m-am bucurat oamenii mă ocoleau ca pe o mașină de gunoi te-am pierdut printre plopi nu mai știu luasem parcă o cetate sau o restanță dezbrăcat în kiltul bunicului
N-am vrut sonet
n-am vrut sonet, ci un sărut pe gură să îți pictez / n-am țesălat cuvinte ascunse-n grai, nici praf de jurăminte n-am scurs în vin, doar lacoma căldură a gurii mele, un suspin și-un
