Poezie
Stellarium
1 min lectură·
Mediu
Când te rotești în jurul meu, ești frumoasă ca inelele lui Saturn.
Laudă întunericului, fratele nostru,
care nu ne-a uitat în lumină, orbitoarea lumină
ce pârjolește ființa.
Laudă secundei, preaiubita suroră,
ce naște în toate fisura. Mai mare este
nefăcutul și neîntâmplatul.
Mai mare sărutul din urmă, nemângâiatul!
Privește-mă și vezi-mă, ascultă-mă și auzi-mă!
Și cu părul tău stelar, îmbracă-mă și cu gura ta însetează-mă!
Și cu trupul tău flămânzește-mă!
Eu te-am iubit mereu,
eterna mea copilă,
poezia.
033.305
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dorin cozan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
dorin cozan. “Stellarium.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dorin-cozan/poezie/14102778/stellariumComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mai de anvergură este “nefăcutul și neîntâmplatul”, decât ceea ce facem și ceea ce ni se întâmplă, “mai mare” este neînțelesul și necunoscutul, decât înțelesul și cunoscutul, mai adâncă este necunoașterea și prostia, decât cunoașterea și profunzimea, mai multe sensuri are necuvântul, decât cuvântul.
0
Multumesc pentru vin si pentru faptul ca nu a fost filtrat de efectele luminii.
0
Razvan, nu prea inteleg de ce amintesti de prostie in acest context. E doar o alternativa blagiana aici, nu are nimic din apelul catre lichele...
Ioan, noroc in dragoste sa ai!
Ioan, noroc in dragoste sa ai!
0
