Dorian Duma
Verificat@dorian-duma
Sunt doar un personaj, nici macar clona
Pe textul:
„Plagiindu-ne viața" de florin otrocol
\"Cei capabili de defăimare sunt majoritari\" suna exact ca si trei iezi cucueti...Cine masoara \"capabilitatile\"? da e o fraza sforaitoare orisicum cu tot cu continuare. Filozofia e in primul rand elocinta, abia pe urma idei si conceptii. Daca realitatea e reflectata crispat sau constipat e clar ca nu mai poate fi vorba de intelepciune. Poate junghiuri. \"ultimă rațiune existențială\", ori platitudini de genul \"cea mai suportabilă idee\",\"nici o eroare anterioară nu ne precede revelația abisului\"... Finalul e apocaliptic. De sforaitor.
Pe textul:
„Plagiindu-ne viața" de florin otrocol
Pe textul:
„Féadel partea a 4-a" de Beyond Birthday
Pe textul:
„Filipisme-scurtisime" de Filip Tănase
De îmbunătățitTextul nu e pus la personal ci la poezie si e oferit lecturii, mai mult decat atat, e oferit spre a fi comentat, ei bine, parerea mea e ca e un text slabut cu metafore subtiri si fortate \"ciupercile se tăvălesc în sare
pe plită încinsă
broaștele sfințesc apa din fântâna\".
Broastele nu sfintesc apa din fantana, mai degraba o otravesc, versul nu are nicio sugestie, nicio subtilitate. Desigur, dupa modesta mea parere.
In general tot poemul pare a fi construit din \"decupaje\" par lipite, nu se leaga unul de altul. Ce inseamna, la nivel de logica sau coerenta \"Timpul s-a dezis de tata\"?
In general, ce desparte un text puternic, viu, de unul fara calitati artistice. \"flacăra a licurit a stea\" nu suna numai naiv si impiedecat dar nu leaga nimic si nu se leaga de nimic, pare searbad, asa cum am spus intr-o interventie anterioara trecuta la off topic.
Pe textul:
„Hemoglife. Sapte ani" de Luminita Suse
RecomandatPe textul:
„Între două țărmuri" de george ionita
Pe textul:
„true love..." de herciu
Dar si iedera din copilaria mea. Adica mi-a placut mirosul de alge. Dar si tubul prin care se poate respira fiinta.
Adica mi-a placut primul vers pentru ca e mai greu decat tot ce urmeaza dupa el.
Pe textul:
„poem de neînțeles" de ioana negoescu
Puncte slabe: n-ai reusit, dar persevereaza
Pe textul:
„Supozitie" de Luculescu Veronica-Simona
De îmbunătățitPe textul:
„în paralel" de ștefan ciobanu
Din pacate, fratele meu, care era student la Ion Mincu, a luat o bataie sora cu moartea de la mineri. Urmand sa fie un viitor intelectual al Romaniei. Din pacate, si-a intrerupt facultatea in anul trei, a plecat din tara si a devenit cetateanul altei tari. Din fericire, a reluat de la inceput facultatea de arhitectura in acea tara si acum e doctor in arhitectura. Intelectual al acelei tari. Din pacate, a ramas si acum cu sechele ale mineriadei. Din pacate, am doi veri primari, mineri in Valea Jiului, participanti la mineriada din 13-14 iunie. Viata lor e exact cea pe care ai descris-o si pe care, intr-un fel, si-o merita. Ei si acum traiesc cu convingerea ca partidele politice sunt vinovate de evenimentele de atunci, studentii si intelectualii.
Tatal meu a fost miner in Valea Jiului. Petrosani. Fratele lui a fost miner. Bunicul meu a fost miner in Valea Jiului (munca fortata) a murit de silicoza. Cred ca nu pot fi banuit ca am ceva cu minerii. Dumnezeu sa-i ocroteasca. Si sa-i ierte. Insa, asa cum spuneam, istoria nu-i va uita.
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
Dialogul e mult mai moale decat in sceneta (stii tu care), parca se forteaza, trebuie sa sune mai natural, mai credibil. \"La gara va rog\", nu, e neconvingator.
Nu se intrezareste nici un plan, niciun fel de constructie, fragmentele par a fi asa, niste pasaje fara legatura, parca ai scrie in functie de inspiratia de moment fara sa vezi o continuare, cu atat mai putin un final. Asta e senzatia.
Dar momente bune sunt, iar pe general e acceptabil. Sper sa revii din urma pe cele doua fragmente in masura in care impingi textul inainte. Fa-ti un plan si fa-ti si niste fise cu personaje, intrigi, intamplari si momente de dialog. Succes!
Pe textul:
„al doilea fragment" de Lesenciuc Teodor
spune-mi DoDu si atat, nu ma mai lua cu dumeavoastra ca imi vine sa sar pe o lespede. Poate una de piatra. Si cu belciug.
Si nu incerca sa mi te vari sub piele pentru ca deja ai facut-o.
Fabula pe care ai citit-o nu are pretentii de literatura, fabula de mai sus trebuia sa fie insotita de o coloana sonora si imagine video, e doar un pretext pentru restul de care mi-a fost lene sa ma ocup, editarea video adica.
Pentru mine scrisul e un mijloc de a petrece timpul liber si nu un scop in sine. Daca, totusi, postez unele texte, o fac dintr-o motivatie ce-mi scapa pe moment. Poate sunt in postura copilului care s-a saturat de o jucarie si vrea alta noua. Site-urile interactive de literatura aduna foarte multa „maculatura” si e greu sa gasesti ceva valoros in maldarul aflat la dispozitie. In mod mormal te duci si cauti o revista si, daca se poate, una cu nume. Sistemul de evidentiere a unei lucrari aici nu e unul profesionist pentru ca nici autorii nu sunt, iar cei care fac recomandarile aleg din ceea ce scormonesc. Chiar si cei in postura de a face recomandari au un sistem de judecata valoric inofensiv, cati oameni de formatie critica crezi tu ca sunt printre editori? Iti raspund eu, niciunul.
Cea mai mare realizare a acestui site este biblioteca si nu haiducii literari care o bantuie cu ifosele lor de mari talente. Nici cei care striga, nici cei care posteaza zilnic sau la doua zile, nici cei care semneaza „cu prietenie” bagandu-se singuri in seama. Unii o denumesc comunitate. Eu i-as spune colectivitate, fiind mereu obiectul unei statistici, atatia membri, atatea texte, atatea comentarii, atatea vizite etc. Diferenta de nuanta.
Nu te lasa influentat de unul sau altul, multe voci isterice pe aici, multi ingalati, agramati, psihopati, infatuati si exaltati. Sinceritatea si onestitatea sunt raritati pentru ca domina meschinariile, razbunarile, pupatul in cur, trocul de laude si alte practici improprii convietuirii unei comunitati literare.
Inocentii ca tine ce se ratacesc prin labirintulrile site-urilor interactive, sfarsesc prin a-si schimba atitudinea si isi formeaza obiceiuri si ticuri de care e greu sa scapi mai tarziu. Unii se desprind la timp si numai cativa, extrem de putini, reusesc sa-si mentina echilibrul. Daca ai nevoie de o comunitate literara, incearca si un cenaclu, desi nici acolo nu vei scapa de putregaiuri, paraziti, rautati gratuite si cozi de topor.
Lumea literara nu e ceea ce pare de pe varful muntelui, iar lumea pseudoliterara cu atat mai putin. Hotia, talharia, minciuna, prostitutia sunt proprii si acesteia.
Desigur ca as putea sa vin cu exemple concrete, Teodor, pentru fiecare lucru pe care ti-l scriu sau descriu, dar nu aceasta e intentia mea, dragule, intentia mea e doar de avertizare, asa cum reiese si din titlul raspunsului meu.
Pe textul:
„Crapa cu trei ieduți" de Dorian Duma
Pe textul:
„Gata de culcare, copii?" de Adriana Gheorghiu
Pe textul:
„Hoțul" de Maria Tirenescu
Pe textul:
„Gadgeturi" de Adrian Țion
Sarutul acela rams pe umar a mai fost folosit. Da, e corect, il poti folosi si tu, nu ti-am sarit la gat ca ai plagiat, iti sesizam doar.
Pentru mine poezia e un mijloc de a crea emotii, printre altele, probabil n-am rezonat la emotiile pe care mi le transmite poemul tau ca forma.
Pe textul:
„Recunoaștere" de marius nițov
PS
Iar ultimul vers a mai fost folosit, poate n-ai stiut de aceea iti si semnalez
Pe textul:
„Recunoaștere" de marius nițov
Pe textul:
„Numele dragostei" de Ada Albu
De îmbunătățitDincolo de putina rautate, textul are ritm, unul mai dramatic, mai prozaic (aici in sensul de a apartine prozei) si suficient aer (aer, nu bioxid de carbon, gura aceea de oxigen). Grafic cel putin, asa cum remarca altcineva mai sus, insa nu spun cine pentru ca n-am voie sa critic critica. Stii tu la ce ma refer.
Din pacate, nu sunt mare consumator de poezie, asa ca, daca nu te-apuci si de alte specii literare, voi trece mai rar pe pagina ta.
Pe textul:
„resuscitarea" de ștefan ciobanu
