Poezie
Insomniacală
1 min lectură·
Mediu
Hamal
de vise,
noaptea mă bântuie
palidă
hoinărind transversal
prin ferestre închise
de suflet, epură lălâie
sau doar invalidă,
curge tabagic printre jaluzele
de carton sau zgură
până când, vedere de sus,
o voce de răchită
cu miros de imortele
date cu glazură
de supin depus
horcăie hămesită
la urechea mea
“Ce atâtea gânduri,
nu te-ai plictisit?
Nici pe mine nu ma dormi ?
Hai, fă o cafea
de aburi
și suntem chit”...
Oglinda mă privea cu ochi diformi.
Pitesti, 20 decembrie 2001
013077
0
