Poezie
Singurătate
1 min lectură·
Mediu
De ce nu vrei să pleci,singurătate?
Căci singuratică te vrei a fi de fel!
Ori crezi că ai găsit în mine , poate,
Prietenul cel drag și cel fidel?
Când mi-ești în preajmă nu îmi este bine!
Mă faci să-mi fie frig noapte de noapte..
De unde știe vremea că de mine
Iubirea este-acum mult prea departe?
M-am pomenit cu tine fară nicio vină!
Sau poate nu-mi dau seama c-am greșit...
Plecarea ta să aib-un preț prea mare
Să pot numai cu moartea să-l achit?
Astfel aș cere bolii curând să mă doboare
Să nu-ți mai fiu alături , să nu mă vezi plângând!
Așa nu vei mai fi la fel de-nfloritoare
Căci nu mă vei urma , pe mine , în pământ...
Apoi am să renasc din lună și din soare;
Altă identitate am să îmi însușesc!
Iar tu vei fi pe lume , tot singură ,tot tristă,
Fără a știi vreodată că eu încă trăiesc!
012.643
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dobre Georgel Petrut
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Dobre Georgel Petrut. “Singurătate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dobre-georgel-petrut/poezie/1740734/singuratateComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RARARugescu Ioana Adina✓Mi se pare interesanta ideea de a personaliza Singuratatea... Singura problema mi se pare ritmul poeziei care se rupe de cateva ori. Ca exemplu de versuri pe care le consider reusite :\"Să pot numai cu moartea să-l achit?\" sau \"Apoi am să renasc din lună și din soare;\".
0