Poezie
Punct
✅
2 min lectură·
Mediu
se rotește cercul în jurul nucleului
o linie dreaptă pornește dintr-o direcție
pe urmele punctului său final
fiecare își construiește un centru al său
fie din piatră fie din apă
zic unii că
un prunc a fost abandonat într-un pustiu
cu mama sa
iar mirajul spre care alerga ea
s-a transformat în izvor
oamenii acum se fugăresc
între picioarele pruncului
abandonat și mirajul acela
undeva unde picioarele goale lucesc
sub lumina farurilor
din care se scurge saliva flămândă
femei majoritatea lor îngrășate
după atâtea nașteri
sau de dorul bărbaților ce-și apără onoarea
departe de casă
se îngrămădesc să ia fiecare
măcar câte o gură de apă sau de aer
tu chiar crezi că un om poate să parcurgă
toate cerurile
și să stea față-n față cu Dumnezeu
când tu te răsfoiești-n patul său
visând un alt bărbat mai viril și mai tânăr
un glas cobora de undeva de sus poruncindu-mi să tac
Variantă 2
se rotește cercul în jurul nucleului
fiecare își construiește un centru
din piatră
sau din apă
un prunc a fost abandonat în pustiu
cu mama sa
mirajul spre care alerga ea
s-a făcut izvor
oamenii se fugăresc acum
între prunc
și miraj
picioarele goale lucesc
sub lumina farurilor
femei îngreunate de nașteri
și de așteptare
se îngrămădesc
pentru o gură de apă
sau de aer
crezând
că un om poate străbate toate cerurile
și sta față-n față cu Dumnezeu
în timp ce
mă răsfoiesc în patul meu
visând
un glas cobora de sus
poruncindu-mi
să tac
044.008
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Djamal Mahmoud
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 250
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 56
- Actualizat
Cum sa citezi
Djamal Mahmoud. “Punct.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/djamal-mahmoud/poezie/1753044/punctComentarii (4)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
DMGeorge pasa, iti multumesc de trecere si pebtru apreciere,
uite ca le-am eliminat ca si mie mi se pareau prea explicative si directe si nu lasau loc sugestiei.
ma bucura trecerea ta si te mai astept mereu cu bratele
deschise.
mult respect
uite ca le-am eliminat ca si mie mi se pareau prea explicative si directe si nu lasau loc sugestiei.
ma bucura trecerea ta si te mai astept mereu cu bratele
deschise.
mult respect
0
GPDistincție acordată
Este aici, în opinia mea, unul dintre cele mai bune poeme scrise de Mahmoud Djamal. Profunzime a ideilor, simplitate a expresiei, emoție și esențializare lirică, într-un text cu valențe existențialiste, mistice și simbolice. Primele cinci versuri capătă deschidere. Între geneză și apocalipsă aflându-se omul în cele două ipostaze: om religios și om profan. Fiecare își caută \"un centru al său/ fie din piatră fie din apă\", dar numai viziunea care merge spre transcendență, ieșind din imanentismul inerent, este calea prin care, așa cum spuneam odată, \"se vor deschide cerurile, absorbind totul într-o iertare\". Chiar așa voiam să spun și eu: finalul era prea explicit în prima sa formă. Dar astfel nu numai puterea de sugestie este mai mare, ci și \"censura transcendentă\" ne impune tăcerea.
Sunt multe de spus, dar consider că poemul este convingător, cu unele mici scăderi în câteva versuri mediane.
Sunt multe de spus, dar consider că poemul este convingător, cu unele mici scăderi în câteva versuri mediane.
0
DMiti multumesc inca o data pentru apreciere, ma gandeam ca nu va fi inteles mesajul sau multi nu vor avea rabdare sa priveasca poemul c-un ochi atent si analitic, ma bucur c-ai fost tu george pe pagina mea mai ales fiind astazi duminica.
cu mult respect
cu mult respect
0
În ceea ce privește finalul, eu m-aș fi oprit la versul: \"un glas cobora de undeva de sus poruncindu-mi să tac\".