Nebunul

se spune ca nebunii sunt de mai multe feluri. Cei patologici si cei care se fac ca sunt nebuni. Orice ciudatenie a noastra, faptul ca vorbim singuri sau ca radem di nnimic, ne catalogheaza, in ochii celorlalti, ca nebun sau excentric.
In poemul tau, \"nebunul\" e unul mai uman decat ceilalti asa zisi normali. de aceea, \"te cauti (pritre ceilalti oameni), in aceasta baie comunala\" Si numai in aglomeratie te gasesti, te cunosti, iti observi reactiile si puterea de a fii tu insuti. De aceea, intre atatea figuri, \"oglinzile isi numara chipurile, zecile ori sutele de chipuri, unele subtiate, altele ingrosate. Oglinda reflecta \"valurile de priviri suprapuse\" ca si cum ar fi mii de ochi atintiti asupra oamenilor, scrutandu-le sufletele. Si parca un eu iese din alt eu, dintr-o orbita intr-o alta orbita.
iar acest \"nebun\" cu o estezie mai aparte si o normalitate mai mare decat toti ceilalti, simte un aer rece, adica o indiferenta a celorlalti oameni trecand prin oasele lui, adica in interiorul lui, prin filtrul sensibilitatii lui dandu-i convingerea ca toti sunt orientati numai spre ei ,spre individualismul lor si nu spre altruismul lor. Si atunci e firesc \"sa parasesti acel loc cu pasi repezi\" adica sa te indepartezi de orice \"raceala\' a sulfetului celorlalti, sa intri in pielea ta calda, in launtrul tau mai atipic, mai ciudat si aducator de... apelative, de genul excentric sau nebun. Si \"gonind lumina\" as indrazni eu sa anticipez, ca fiind lumina cea rece, aducatoare de raceala sufleteasca, adoarmi. dar cum? la dorinta adultului de a redeveni copil. Copilaria fara griji vazuta introspectiv sub ochiul plin de resposabilitati a adultului. de aceea \"fatul ghemuit\" e starea de dinainte de nastere, dorita si ca o... protectie impotriva \"racelii\" lumii

Bogdan, ai surprins ideea poemului, incantat de aceasta analiza care ma face si pe mine sa-mi inteleg versurile mai bine.
iti multumesc mult si te astept cu drag