Poezie
Setea lutului
1 min lectură·
Mediu
porți larg deschise
pe mese —
câte-un pahar cu apă
babele își îngroapă zilele
în pași
timpul coboară
în tălpi
cad focuri
în liniștea copacilor
lutul respiră
sub secole
cenușă târâtă
pe ziduri
zeii fără chip
își vând umbrele
pe tejghele de tăcere
cumpără trupuri
cu monede stinse
porți
larg deschise
niciun sunet
1252
1
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Djamal Mahmoud
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 53
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Djamal Mahmoud. “Setea lutului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/djamal-mahmoud/poezie/14201350/setea-lutuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Dar dedesubt e ceva mult mai apăsător, o încremenire: ”niciun sunet”.
Cotidianul (ceaiuri, cafele, mese) coexistă cu ceva mult mai vechi și apăsător: istoria, memoria,
chiar sacrul degradat. E o poezie despre uzură, a timpului, a sensului, a sacrului.
Citind, senzația principală e de absorbție într-un spațiu greu, fără ieșire.
Îmi plac metaforele grele: „timpul coboară în tălpile trecătorilor”... și-mi place faptul că
nu se explică nimic, autorul nu spune ce simte, doar lasă imaginile să lucreze.