Poezie
Iarnă imposibil de uitat
1 min lectură·
Mediu
E-o iarnă imposibil de uitat,
Prin vene îmi curge primăvara,
E-o liniște albă și ger uscat,
Tu vii și-mi cânți la ușă cu chitara.
În ochii tăi se oglindește cerul
Și eu mă pierd în tot albastrul lor,
Deschid fereastra-n casă intră gerul,
Tu cânți mereu un cântec plin de dor.
E atâta alb, că ochii-mi obosesc,
Prea multă iarnă, prea multe troiene,
De-atâta iarnă, pomii se albesc
Și tu îmi spui: iubito, nu te teme!
Dar eu mă tem de viscole, de ger,
Mă tem c-ai să mă uiți din întâmplare
Și n-o să pot să mai trăiesc crezând
Câ alte buze simți cu ale tale.
E-o iarnă imposibil de uitat,
Te strâng în brațe și te chem în pat.
0096
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Dinulescu Carmen-Alina. “Iarnă imposibil de uitat .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dinulescu-carmen-alina/poezie/14198887/iarna-imposibil-de-uitatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.