Uneori

Uneori, vara renaște din muguri de flori, surâzând ca o zână și plutind pe pământul cu rouă, apoi dansează sfioasă, sfidând luna nouă.

Uneori, viața e un carusel plin cu semne de mirare, o primăvară ivită dintr-un vis, visat de o privighetoare, ce brodează ecouri, cu triluri răsunătoare.

La fel, viața mea e un anotimp rebel, o iarnă cu brazi verzi, adormiți în zăpezi, irizat de sufletul tău rotund ca un soare, aprins ca o flacără născută din foc și luminat de aurore polare.

Anotimpurile sunt doar îmbrățișări stelare, timpul e infinit, iubirea nu mai e trecătoare, atingerile tale de mătase transformă momentele în extaz și-n culori, și sărutul tău îmi înflorește maci în obraji, chiar în zori.

Uneori vara renaște din privirea ta, luminoasă, ca o dulce nebunie și mă înconjoară cu fire de aur și flori înflorite din apus și magie.