Poezie
Flori
1 min lectură·
Mediu
În mine e mereu o primăvară,
În lacrimi am narcise și lalele,
Mă bate vântul cu un dor de țară
Și am pe palme străluciri de stele.
Am ghioceii-n suflet și pe buze,
Averea toată îmi e doar iubirea,
Iubesc și nu accept să-ți ceri, iar, scuze,
Și-mi caut locu-n lume și menirea.
Tu îmi așezi cireșe la urechi
Și-mi desenezi pe buze doar mirare,
Aceleași sentimente noi și vechi,
Renasc și pier pe razele de soare.
Și ne surprinde, iar, un asfințit,
Curat și limpede ca o visare,
Mi-e glasul toamnă, tu surâzi grăbit,
Și-n iriși ai doar flori și stropi de mare.
Am un tablou cu flori nemaivăzute,
Îl țin pe noptieră-n loc de ceas,
Nu vreau să număr clipele pierdute,
Nici anii de ninsori, ce ne-au rămas.
Chiar dac-afară ninge în tăcere,
Mă-nveselește soarele din noi.
Un câmp de maci sclipește, sus, în stele
Și eu vreau primăvara înapoi.
011.054
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Dinulescu Carmen-Alina. “Flori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dinulescu-carmen-alina/poezie/14165840/floriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cred că primăvara fiind prin excelență un anotimp al iubirii fizice, prospețimea pe care o manifestă încontinuu poezia ta nu denotă altceva decât o imaginație cu adevărat fertilă, de aceea aștept cu interes noi și noi producții lirice semnate Dinulescu Carmen.
0
