Poezie
Iadul
1 min lectură·
Mediu
Se lasă o liniște deplină
Și uruitul trăsurilor se aude asurzitor
Întind mâna către frunte
Și observ că e fierbinte ...
Mă sprijin amețită de un gard.
Mă uit la ceas și imaginea se multiplică.
Nu mai cunosc nimic
Trotuarul e pustiu, trăsura a plecat ...
Lumina felinarului mă orbește
Și bat din poartă în poartă.
Nu e nimeni ...
Frunzele zboară și fac
Un vârtej la picioarele mele.
Un vânt rece mă bate pe spate ..
Dar nu îl simt.
Realizez repede că am murit
Și am ajuns în iad ...
Asta e pedeapsa, asta e suferința ...
SINGURÃTATEA ...
034.466
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Rizoiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Rizoiu. “Iadul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-rizoiu/poezie/99396/iadulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CVDiana, poemul tau mi-a placut foarte mult. Are figuri puternice. Si exact asa percep eu iadul. Nu traditionalele flacari. Cea mai puternica si mai dureroasa senzatie din viata cuiva este cea de singuratate. Atunci cand nu tu o alegi... Iadul va fi pentru fiecare intruparea celor mai triste si apasatoare cosmaruri...
0
ERpentru activitate constanta si pentru ca meriti evidentiata.
succes pe mai departe!
succes pe mai departe!
0
cassyana28@yahoo.com.