Poezie
Moartea in oglinda
1 min lectură·
Mediu
Nu am spus că știu tot,
Am realizat doar că
Ce mi se întâmplă,
Te lovește și pe tine.
Încearcă să înfigi cuțitul
Și cerul te va împușca.
Eu voi muri, dar tu vei continua
Să mergi cu rana deschisă,
Și vei lăsa urme la plecarea ta,
Dar vor știi să te fure hoții,
Vor știi să te facă să mori,
Iar eu te voi lăsa să trăiești.
Nu plânge, căci ai văzut moartea,
Deci nimic nu te mai sperie,
Poate doar incă o rană
Peste aceea veche.
Atunci mă voi întoarce eu,
Care, pentru tine, am murit de mult.
Și te vei speria de moarte,
Pentru că nu vei ști pe unde să mergi.
Și mă vei lovi din nou,
Cu ochii acoperiți de aceleași mâini de lut,
Ce se vor topi din focul urii mele.
Și te las... mergi unde știi,
Căci ai zis că știi totul,
Dar moartea nu te știe
Și vrea să te cunoască,
Deci vorbele mele te vor acoperi din nou.
Acum nu te mai vreau,
Ia-ți vorbele și fugi cu ele.
Iartă-te tu întâi!
012.447
0
AL