Dragul meu,

stau într-un zid cuminte sunt o femeie blândă din care au ieșit pescăruși tu ești dunărea tu ești un bărbat care mă strânge albastru în fața atâtor poeți inima mea ca o solniță în mijlocul urbei, slogane mult praf un popor indecis și brațele mele fistic împrejuru-ți se vinde strada pe care ne-am văzut prima oară pentru un trai decent se vând și inimile la curs bnr dragostea mea, ne vom iubi structural de acum într-un poem finanțat din posdru într-o poezie apoape frumoasă pe o stradă nouă cu gropi de cristal ei nu știu au ieșit pescăruși pe domnească și oamenii au inimile legate de cer.