Fără titlu

au inflorit cireșii în fiecare moarte a patului tău în fiecare poveste te visez îmbracată în alb și apoi sângerez pentru orice plecare umerii mei se separă din nou... viii cu viii, morții cu morții și nu mai am putere să mă întristez las ingerii lumii să îți descarce literele în carul mare și mi se face dor simt o lumină în piept poate fi amintirea în care tu mă legănai liniștit, poate fi orice... ingerul slobod sau altă înfrigurare fosforescentă a sternului din care nopțile nu îmi mai ies niciodată, numai plecările așa mi te-ai dus.tu.. un dans de fluturi negri, o primăvară în care nu îmi mai apari minunato... ce femeie frumoasă, câte flori de cireș...