Diana Hom

Multumesc foarte mult, Mihai! Ma voi stradui sa fiu mai atenta la astfel de imagini lirice, sa le folosesc mai des. Mult succes si tie!

Din nou iti multumesc pentru atentie si comentariu, nu poate fi decat o incurajare pentru mine. Adevarul este insa ca nu pot spune ca am lucrat pe text, a iesit asa de la inceput, dinntr-o \"rasuflare\" ca sa spun asa. Dar am inteles cam unde trebuie sa ajung.

Mult succes!

E un text mai vechi, dar eu acum l-am descoperit :)
Totul are sens, scris foarte bine cum m-am obisnuit deja...doar o foarte mica observatie, daca-mi este permis. Cand mediatorul afla ca a murit fiul sau pentru mine reactia lui este mai ciudata, ca sa zic asa. Adica eu una mai intai as fi cazut jos, as fi urlat de durere, as fi jelit...si abia apoi imi pasa ce anume cauta FBI-ul in toata povestea si cum s-au petrecut exact lucrurile. Parca nu reiese durerea foarte bine ca prima reactie la vestea cea rea. Dar oamenii sunt diferiti, asa ca poate observatia mea e subiectiva...

Sa vedem ce proze interesante mai gasesc de la acest scriitor!

Emil, subiectul ales de tine este o poveste frumoasa, reala, in care multi cititori se regasesc mai mult sau mai putin. O poveste de dragoste, cum nu prea se mai scriu in ultimul timp. Sincera sa fiu eu cred ca autorii romani isi doresc atat de mult sa socheze, sa scrie ceva ce nu s-a mai scris, incat depasesc in textele lor puterea de intelegere (si deci apreciere) a unui procent insemnat din publicul cititor.
Dar ori ce ar gandi despre subiect chiar si cei mai \"carcotasi\" dintre cititorii tai ar trebui sa recunoasca ca textul a fost scris cu indemanarea unui profesionist, sau cel putin asta e parerea mea umila.

Mult succes!

Foarte frumoasa poveste, si mai ales frumos scrisa...Am zambit la ideea cu ghicitoarea, aceeasi pe care am avut-o si eu si culmea, pana si titlul lucrarilor noastre seamana, desi jur ca abia acum am descoperit textul, deci nu m-am inspirat de aici!

Mi-au placut metaforele, comparatiile...povestea asta as vedea-o publicata!

Mult succes!

Emil, sunt convinsa ca aveti amandoi dreptate, e bine dar nu suficient de bine. Probabil voi intrerupe scrierea romanului pentru o vreme, timp in care voi incerca sa scriu cateva povestiri in care sa-mi imbunatatesc stilul, si abia apoi, daca e cazul, sa continui.

Multumesc mult pentru timpul acordat, mult succes si inspiratie! Si daca voi publica vreo povestire sper sa treci din nou sa ma critici! :)

Foarte frumos scris, dar asta se stie deja! Mi-a placut in mod special complexitatea pesonajelor, trairile lor atat de variate! Mult succes!

Multumesc inca odata, apreciez mult timpul acordat si ajutorul, deja am modificat putin dialogul, sper ca in bine! :)

Mult succes!

Multumesc mult pentru timpul acordat, atat pentru citire cat mai ales pentru comentariu!
Si eu am incredere in subiect, insa nu stiu daca as fi in stare sa scriu intr-un mod mai sofisticat...cam atat ma duce pe mine \"talentul\"...imi scormonesc acum mintea pentru pete de culoare...

Aceeasi urare, multa inspiratie!

Am citit toate cele 7 texte, o lectura super placuta! Imi place subiectul, imi place cat de usor si firesc curge actiunea, in fine, felicitari!! Abia astept continuarea!

Cum o sa ma supar, Doamne-fereste, pai tocmai de aceea am postat aici textul, sa culeg critici!

Multumesc tare mult de aprecieri, adevarul e ca am citit aici multe texte care s-ar califica drept \"dark\", despre mizerie la propiu si figurat si chiar ma intrebam nu mai scrie (sau apreciaza) nimeni un text mai altfel, mai putin intunecat...

O sa schimb in \"patura\" chiar acum si ma voi gandi sa revizuiesc dialogul initial. Cat despre modul de exprimare al batranei, cum am spus in comentariul precedent este un inceput de roman si in continuare as fi revenit ceva mai tarziu la batrana care nu este tocmai o femeie obisnuita, ba chiar este o persoana educata, cu un dar aparte, si care ajunge pe varful muntelui in circumstante speciale...in conditiile astea tot ar trebui oare sa schimb modul ei de exprimare?

Inca odata multumesc mult de aprecieri! Partea cu descrierile mai ales, aici am un punct slab in a gasi echilibrul intre \"insuficient\" si \"plictisitor\", vreau ca cititorul sa-si formeze o imagine fara sa se plictiseasca.

Initial n-am vrut sa las cometariu, laude s-au spus deja destule, dar apoi m-am gandit ca nici un autor nu va fi deranjat de o apreciere in plus! :) Subiect bun, foarte bine scris, mie insiruirea de virgule mi s-a parut chiar originala si bine exprimata, nici eu nu m-am putut opri pana la sfarsitul textului. Ma duc sa caut alte texte de acelasi autor...
Din pacate pentru mine citind acest text mai ca-mi vine sa renunt la scris, nu ma consider capabila sa scriu ceva atat de bun....in fine, felicitari inca odata!

Multumesc pentru comentariu! Ideea e ca acesta este un fragment dintr-un roman care chiar se petrece in zilele noastre, iar miza urmeaza in continuare, lucrurile incep sa se desfasoare pornind de la acest moment.
Eram interesata sa vad daca dupa citirea acestui prim fragment cititorului ii vine sa intoarca pagina pentru a citi mai departe sau prefera sa puna cartea jos...daca stilul meu e bun sau plictisitor ori lipsit de orice farmec...

Sincer, nu ma dau in vant neaparat dupa subiectele prozelor tale, desi recunosc ca sunt destul de originale. Insa ai un stil unic, plin de un umor aparte, care dupa parerea mea ne convinge sa citim in continuare, nu neaparat ca sa aflam ce se mai intampla ci din placerea pura de a citi. Ceea ce mie mi se pare extraordinar, felicitari!

Mi se pare firesc sa-ti doresti. Culmea e ca eu imi doresc o plimbare prin centrul orasului sau intr-un parc, o bere pe o terasa, un chef cu prietenii, o nunta adevarata, un Craciun care sa insemne mai mult decit cumparaturi, un Paste sarbatorit cum trebuie, lume bine imbracata pe strada (pardon, si aici este moda:pantaloni scurti, tricou pina la genunchi si slapi toata lumea), etc, etc, etc.:) Se pare ca in viata nu le poti avea pe toate...Pot sa-ti scriu mai multe despre experienta aici daca te intereseaza, si as fi si eu ipocrita daca as spune ca nu sunt si lucruri grozave, sau oportunitati incredibile. Dar...dar...

Iti multumesc pentru interesul aratat textului meu. Realizez ca as fi putut insista mai mult asupra ultimei parti, mi s-a mai facut o observatie asemanatoare de catre Alin. Cit despre ce i se intimpla personajului meu...am incercat sa pastrez textul real. Ceea ce pateste sau vede el se poate intimpla oricui, in orice zi, toti avem zile proaste. Am dorit ca cititorul sa se regaseasca aici, sa-si aminteasca de zilele lui mai putin bune si sa vada ca intimplarile fericite sunt la fel de aproape de noi ca si cele nefericite.
Iti multumesc ca te interesezi si de alte texte, dupa cum am mai scris aici lucrez la un roman, am fost insa deosebit de curioasa ce fel de comentarii voi primi pe un text scris de mine, daca are rost sa continui, daca stiul meu place cuiva.
Multumesc inca odata.

Este genul de lectura care te face sa-i pretuiesti mai mult, cel putin pentru o vreme, pe cei dragi. Daca am citi zilnic un astfel de text cred ca am fi mai intelegatori, mai buni cu cei pe care-i iubim.

In general nu-mi plac textele triste si multe dintre cele citite aici sunt asa, spre dezamagirea mea. Dar textul acesta este pur si simplu bun, asa ca nu pot decit sa-l laud, este printre cele mai bune din punctul meu de vedere. Un stil placut, o descriere foarte buna, practic vedeam cu ochii mintii cafeneauna si personajele din ea. Felicitari!

Ma bucur ca am citit textul pina la sfirsit...indiferent ce contine, cafeaua ta e tare dulce!

O poveste despre viata, scrisa cu usurinta si talent. Pacat ca nu stim ce-a devenit personajul principal...Ceva legat de matematica?:)