Poezie
Je t’aime cu surzi
1 min lectură·
Mediu
Dimineața îi deschidea gura să intre tot cu ochi și picioare
în măruntaiele ei.
Mai întîi creștetul, apoi inima
rezemat cu mîinile de marginea buzelor subțiri.
De la o vreme nu mai erau oameni.
O săruta pe dinăuntru,
o îmbrățișa cu patimă, dar, mai ales,
/îi vorbea/.
Printre flori de lumină ea își dezbrăca rochia.
Îi deschidea gura spre ritual și intra în bărbatul
dinăuntrul ei. Plămîni, inimă și vene. ... dar, mai ales,
/îi vorbea/.
Își treceau palmele peste ochi ca doi fluturi triști
din care respirațiile aruncau păianjeni
/să ne iubim azi ca și ieri, mîine la fel ca azi/,
/să ne înnodăm ca două păsări mute/.
În fericitele supranașteri
surzii intră în cochilii și se iubesc pînă la dilatarea
morții. Altfel, viața umblă
ca un maidanez.
023.739
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Frumosu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Frumosu. “Je t’aime cu surzi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-frumosu/poezie/13977156/je-taime-cu-surziComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DFpentru că erau surzi, acel /îi vorbea/ am și vrut să însemne mult.
mulțumesc.
mulțumesc.
0
e faină comparația de la final, \"Altfel, viața umblă
ca un maidanez\", doar că nu mi se pare potrivită aici, e din altă lume :). sau poate greșesc eu...
se creează o stare, și asta contează...
alex