Poezie
🍞𝓐𝖑𝖈𝖍𝖎𝖒𝖎𝖆 𝖈𝖚𝖕𝖙𝖔𝖗𝖚𝖑𝖚𝖎🍞
1 min lectură·
Mediu
În vatra vremii, jarul coace dorul,
Iar sarea-mbracă taina în veșmânt;
Frământă noaptea pâinea cu izvorul,
Și dospește tăcerea în pământ.
Călim în gânduri boabe de lumină,
Cu linguri grele din apus topit;
Iar timpul, bucătar fără hodină,
Ne gustă sufletul necontenit.
Un fir de busuioc își spune psalmul
Pe farfuria zării, în amurg;
Iar vinul își revarsă lin balsamul,
Ca un amnar ce-aprinde cerul surd.
Din zahăr ars se naște amintirea,
Din miez de nucă – visul necuprins;
Scorțișoara își împletește firea
Cu fumul unui gând abia aprins.
În fiecare fruct adoarme-o toamnă,
În fiecare bob – un univers;
Iar foamea nu-i doar trupul ce ne cheamă,
Ci setea de a fi un singur vers.
Și astfel, peste masa efemeră,
Cu mâini de lut și inimi de aluat,
Gătim tăcut o viață efemeră,
Pe care Dumnezeu a degustat.
0116
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Elena
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Elena. “🍞𝓐𝖑𝖈𝖍𝖎𝖒𝖎𝖆 𝖈𝖚𝖕𝖙𝖔𝖗𝖚𝖑𝖚𝖎🍞.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-elena-0062952/poezie/14203846/text-1784375431152Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nume incomplet, doar prenume. Vă rugăm să vă completați numele, asstfel încât să nu fim nevoiți să vă plasăm textele în pagina de autor. Citiți regulile site-ului!
0
