Proză
funeralii
mie
1 min lectură·
Mediu
adio!...de astazi chiar adio,desi mi-e martor Dumnezeu am spus de-atatea ori aceste lucruri...dar nu!de astazi chiar Adio!...o poza patata de ploaie,trei scrisori si sarea unor lacrimi...adio!adio! tuturor...te-am ingropat de-atatea ori pentru ca mai apoi sa te ridic de sub lespedea eu-lui meu,pe ascuns ca si cum as fi furat noaptea un starv profan din cimitirul celor sfinti...si te-am reinventat si te-am iubit altfel de fiecare data...dar astazi nu!...astazi adio!desi e mult prea tarziu...ingrop cenusa sau ce a mai ramas din tine dupa ce de fiecare data cu notoritatea unui dependent,te-am obligat sa fii ceea ce as fi vrut sa-mi fii...si uite asa farama cu farama am retrait intens probabil o minciuna...dar te-am iubit,cred....si totusi astazi spun adio!nu am sa ma mai mint ,nu am sa mai inchid ochii ,la fel cum i-am inchis de fiecare data cand realizam ca nu mai esti acolo...nu!...te-am cautat ,dar cerul a vrut ...si ne-a despartit...azi te ingrop,azi am citit pentru ultima data randurile atat de vechi si obosite...deci astazi totul s-a sfarsit...si sa nu indraznesti sa imi iesi in cale,sau sa ma bantui...adio!adio!adio1 ...si Dumnezeu cel mare sa o ierte pe nebuna care a chinuit atat un starv de-amor infantil...adio!adio!adio!
013007
0

Ce mai semanam!...:)))