Lecția de primăvară
Să vă spun cum se vede din geamul meu de la stradă începutul unei povești...de dragoste. I-a luat mâna grea între degetele lungi și subțiri;și-a înfipt privirea în ochii lui opaci de sub sprâncenele
ultimele zile din viata unei foi veline
Uite aici,aici trebuia sa fie un rid,ca de pe frunteam unui intelept, ca din coltul ochiului unei domnisoare batrane care a zambit in gol o viata, ca in coltul gurii bunicii in acea ultima
putin
multe-as mai vrea sa iti cer dragul meu, doua castane coapte,o ghinda ofilita,cozonacul de pe vatra parasita si o floare,orice floare ,chiar si floarea ce sta moarta in glastra,la fereastra;mai da-mi
funeralii
adio!...de astazi chiar adio,desi mi-e martor Dumnezeu am spus de-atatea ori aceste lucruri...dar nu!de astazi chiar Adio!...o poza patata de ploaie,trei scrisori si sarea unor lacrimi...adio!adio!