Poezie

călătorie de nuntă

cântece violete

1 min lectură·21 ianuarie 2014

Mediu

îți porți ca pe-o gondolă de mătase

noua iubire

un adam căzut din rai

care nu știe că n-a plecat de tot

veneția în plin carnaval

azi voi purta ochii verzi

tristețea-i doar o moarte mai blândă

despre iubire numai de bine

în amurgul făcut pumn

plânge o metaforă nenuntită

nu-ți voi spune cuvintele

care fac luna să descrească

un înger mai trece prin ochii mei abia șoptit

așa cum s-ar asculta inima mea

de către inima mea

când una din ele nu bate

apa degustă grafica albă a norilor

vântul prin valuri un strabism al durerii

pierzi amintirea mea

ca pe o floare căzută de la butonieră

pe canale venețiene

când mor pescăruși de prea mult zbor

iar luntrașul se îndepărtează

grăbit

011.931

Despre aceasta lucrare

Autor: Deminescu Violeta Mirela
Tip: Poezie
Cuvinte: 123
Citire: 1 min
Versuri: 24
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Deminescu Violeta Mirela. “călătorie de nuntă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/deminescu-violeta-mirela/poezie/14042671/calatorie-de-nunta

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

RR razvan rachieriu✓22 ian. 2014

Iubirea se extinde și cuprinde în spațiul ei un Adam căzut din rai, luând contact cu viața dură, în care tristețea e doar o moarte mai blândă, deschide gropi în care cad resemnații și neputincioșii, iar strabismul durerii nu poate vedea decât negrul suferinței și albul mucegăit al deziluziilor.
Metaforele căsătorite la starea civilă a poemului se plimbă pe gondola de mătase a versurilor lichefiate, pe când cele nenuntite plâng, strângând în pumn amurgul impregnat cu abstinență.