Scenariu
Focul - POPAS INTR-UN PAS (d.s.a)
fragment
7 min lectură·
Mediu
- Regreeeți?...
- Ce!?
- Ha, ha... știi cum arată un gând?
- Cum?
- Uite, ca norii ăștia de fum.
- Cum, așa colorați si transparenți?
- Da.
- Și se termină așa ca fumul?
- Da. Așa ca țigara noastră.
- Ssst! Mai încet, mă, că ne-aude bunica. Dă-ți picioarele mai încolo!
- Da spune-mi... regreeeți?
- Să vezi ce-o să regret dacă ne prinde bunica. Taaaci! Se-aude ușa. Bag-o repede sub plapumă!
- Bine, tu, ai auzenii ca muierile!
- Da\' nu mă dezveli, mă! Mai dă-mi și mie un fum.
- Crezi că se uită la noi?
- Cine?
- Portretul lu\' Carola.
- Vai, nu-mi aminti ca mi-i frică. În viața mea n-am văzut femeie mai urâtă. Bine că-i după dulap.
- Și dacă iese de-acolo?
- Taaaci! Ptui... urâta dracului!
- Vezi ca te-aude...
- Taci mă, ești...?
- Nici nu-i așa urâtă, e severă și dacă vrei să știi, aia te-a legănat pe tine când erai mică.
- Bine, mă...
- Da\' chestia aia, ai văzut-o?
- Unde?
- Acolo în colț spre tavan.
- Tu știi că ăla-i un sfânt? Nu da fumu’ pe mine.
- Da. Da\' de unde crezi tu c-a apărut?
- Păi cum de unde? De la Dumnezeu!
- Da? Și nu crezi tu cumva că-i o pată de igrasie?
- Ce mă, igrasie cu mutră de sfânt?
- Sau crezi cumva că Dumnezeu a făcut special o pată de igrasie cu mutră de sfânt care să se uite la noi când intrăm în camera asta?
- Da, și mai ales noaptea, când fumăm.
- Da\' dacă n-ar fi becul din stradă, ăsta nu s-ar mai uita la noi?
- Ba da, mă, iară mă enerveeezi...
- Înseamnă că ne vede și ziua și noaptea și cu lumină și fără lumină!
- Da\' normal!
- Și Carola? Aia nu ne vede?
- Așa-mi vine să-ți dau una!... Nici nu pot să trag în piept când mă uit la el.
- Da\' nu te uita!
- Nu mă uit, da\' el tot ii acolo. Taaaci! Ssst! Acuma chiar că vine cineva...
- Nu-s nici acasă. Of, Doamne, da\' unde umblă copiii ăștia noaptea așa de târziu?
- I-ai căutat în parcare?
- Nu.
- Vezi că au obiceiul să se urce în podul casei părăsite și nu știu ce tot fac acolo. Mi-a zis un vecin că fumează și-și construiesc tot felul de lucruri dubioase.
- Da\' hai cu mine, doar n-o să mă lași femeie singură să umblu bezmetică noaptea.
- Numa’ să fie acolo!
- Hai nu te mai descălța.
- Lasă ușa deschisă, că n-are cine să vină.
- Hai, hai odata!
- Vai, era cât pe ce să fac pe pe mine de frică...
- Aii..., sss..., știi ce m-am ars...
- Așa-ți trebe! Numa’ tu să fumezi!
- Știi ce-am dus ultima dată în submarin?
- Ce?
- Dragonul roșu.
- Da, da, că te și cred! Jură!
- Jur!
- Pe ce?
- Ce, nu mă crezi?
- Nu! Că ăla-i de trei ori mai mare decât submarinul tău.
- Da, dar eu am dus o machetă a lui.
- Aha, că te și cred. În primu’ rând îi un om îmbrăcat în dragon.
- Nu-i om că-i femeie.
- Bine, femeie, da nu scoate foc, că stă un om în spatele lui și aruncă în sus cu flăcări. Și cum l-ai dus tu în submarin?
- Așa simplu. L-am furat, am făcut o machetă a lui și l-am băgat în submarin.
- Și acuma nu mai îi la teatru?
- Du-te să vezi că nu mai apare în spectacol.
- Da ce, eu îs de teatru de păpuși?
- Nu că tu umbli după gagii, și te plimbi cu țâțele alea a\' tale.
- Ce prost ești!
- Zi-mi tu o dată! Regreți sau nu?
- Treaba mea! Nu te-ntere... Bine că mă tot ții de povești și tu fumezi toată țigara. Bine că-i gata!
- Tu n-amețești?
- Normal că nu. Eu fumez dinaintea ta.
- Bine, atunci hai că mai am una.
- Yes!
- Aprinde-o tu!
- Vezi că trebuie să-mi dai cartea aia. Cum se cheamă?
- \"Hărțuire textuală\".
- Îi faină?
- Îți dai seama!
- Și despre ce îi?
- O să vezi!
- Îi cu poze?
- Nu. Îi numai text.
- Și zice în text despre hărțuire din aia?
- Io așa cred, n-am apucat să mă uit bine.
- Asta-i cu filtru, mă escrocule, ai fi vrut să o fumezi singur?
- Mai am și altele?
- Da, și unde-s?
- În submarin.
- Stii ce, când mă duci si pe mine la submarinul tău, că știu să-mi țin gura.
- Ești pitică, tu...
- Eu, pitică?
- Pitică și enervantă.
- Da\' chiar tu le-ai spus la băieți că eu nu-s sclifosită.
- Și ce crezi că m-au crezut?
- Să știi c-o să ne prindă.
- După ce?
- Fii atent ce fum ii aicea! Cu ce ziceai că seamănă fumul?
- Cu gândurile, cu ce să semene? Uite un gând al meu cu un gând al tău, vezi?
- Da, unul lângă altul și uite cum se împreunează. Oare chiar așa fac și gândurile?
- Da, și uite câte sunt în camera asta, că ne sufocăm deja. E prea mult fum aici între pereții ăștia, tu mai poți respira?
- Da, mă, să știi c-o să ne prindă. Ce facem?
- Hai să mergem la salcie.
- Hai. Ajută-mă să mă ridic.
- Au tu, m-ai strâns de arsură.
- Lăsăm ușa deschisă?
- Da.
***
- Domnule, cine-a făcut incendiul? S-au scurs informații?
- Nu, din păcate, eu cred că rușii.
- Și ce-ați recuperat?
- Nimic. Nici măcar urmă de dovadă.
- Ce s-a întâmplat cu monitorizarea?
- Au ars toate emițătoarele iar sistemul nostru, știți domnule, nu e atât de performant. Noi înregistram și urma să infiltrăm un alt agent care să recupereze benzile.
- Dar ce-ați folosit?
- Un minidisc infiltrat în colțul peretelui. Am chemat un artist care a camuflat totul pictând o pată de igrasie.
- Și ce avem la ora actuală?
- Un incendiu, iar noi cu mare dificultate am recuperat aparatele din pereți.
- Sunt victime?
- A ars întreaga casă din temelii. Nu s-au găsit urmele cadavrelor.
- Atunci, în ce scop incendiu?
- Nu știu, domnule, știți că ceilalți sunt întotdeauna pregătiți să procedeze prompt și inedit.
- Ce-avem pe bandă?
- Din cât am înregistrat e aproape nimic, dar ar putea fi ceva dacă am folosi interpreții. Avem două voci. Ar putea fi un mesaj, nu știu domnule...
- Dobitocilor!
- E vorba despre copiii subiectului.
- Ce-i cu ei?
- Sunt frați, băiatul e înfiat, deci nu e...
- Și ar putea fi implicați?
- Știți, străinii aceștia sunt pregătiți bine, chiar din copilarie.
- Aduceți materialul!
- Se aude mai întâi o informație, dar succintă și cam asta ar fi totul
- Dobitoci! Dă-i drumul!
\"-Vezi că trebuie să-mi dai cartea aia. Cum se cheamă...\"
- Cam asta e, domnule.
- Si zice numele cărții?
- Nu, domnule, e topit acolo, nu se ințelege...
- Căutați, finisați, nu mă interesează!
- Ar mai fi câțiva milimetri neatinși.
- Lipește-le și dă-i drumul!
\"-Vezi că trebuie să-mi dai cartea aia. Cum se cheamă...
se cheamă...
se cheamă...
se cheamă...
Regreeeți?....
Ce!?...
Ha, ha...
Regreeeți?...
Ce!?...
Ha, ha...
Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...\"
- Dobitocilor! Halal incendiu! S-a dus aparatura de miliarde!... Tâmpiți!
\"Ce!?...
Ha, ha...
Regreeeți?
Ce!?...
Ha, Ha...
Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...\"
- Focu\' mă-tii!
\"Ce!?...
Ce!?...
Ce!?...
...
084288
0

Domnule Stejan, m-ai dat gata.
E portia mea de prajitura pe ziua de azi.
Ai chelie? Ca te-as pupa pe chelie.
Si un mic repros.
Finalul.
E prea frumos dialogul dintre pusti pentru finalul acesta cu aparatura de miliarde, spionaj, etc.
Mai scrie domnule Deliu, te rog eu frumos.
Ma dau in vant dupa astfel de dialoguri.