Poezie
Aici,unde locuiesc
1 min lectură·
Mediu
Aici, unde locuiesc, colocatar cu toamna,
telefonul sună rar,
Între două telefoane e timp cam cât
i-ar lua unei maimuțe să devină om
sau unui om să nu devină.
Mă tai de două zile tot încercând
să deschid o conservă de copaci, să nu mă înec.
Într-o zi o să găsesc camera asta spânzurată,îmi spun
Și fiindcă nu știu care-i e gâtul n-o să pot s-o salvez.
Eu din naștere mă simt cu vârstă de clopotar,
probabil omenirea a apărut în tinerețea mea!
Și toamna abia se caută în buzunare de mine,
dar nu înțeleg de ce se supără pictorii de la
schisma iaurtului petrecută în mine,de când există alb și
negru smântânit.
E toamnă de sunt capabil să-mi dau
sicriul să fie bancă în parc.
Sunt totuși mai vesel. Azi am dat jos
ghipsul de pe receptorul telefonului
fiindcă în urmă cu mult timp
mi-am auzit în el căderea
023.189
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Darie Ducan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Darie Ducan. “Aici,unde locuiesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/darie-ducan/poezie/199463/aici-unde-locuiescComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CTCTCamelia Tripon✓Pentru \"toamna\" din sufletul tău...spune-le vârsta în pagina ta, pentru a înțelege că profunzimea ta vine din talent nu din blazarea anilor, cum se întâmplă cu mulți...
0
DDmultumesc, am vazut ca mi-ai luat apararea si cu alta ocazie.multumesc Camelia Tripon
0