daria ilaria

Valeria , mi-a placut si mie.
corabiile nu sunt asimilate in mod automat cu gandurile, asadar nu e metafora.
poemul pluteste la granita dintre descriptie-stare si metafora, asta e marele lui farmec. un joc pe muchie de vant. foarte izbutit, dupa parerea mea.
o obiectie ar fi ca intr-o poezie miniaturala, ciocnirea fonica:navigand _gand, parca nu ar fi de dorit.

ma duc sa vad ce haikuuri ai mai scris.

pentru Neisa, ca si pentru toti cei care nu au la indemana DEX-ul de hartie, iata adresa unui dictionar ce poate fi consultat pe web.
si nu e nici o gluma, va asigur, e link direct la pagina cu \"inecul\"
http://dex.francu.com/search.php?cuv=i*&source=&start=3500&count=100

totusi, imi ingadui sa ii sfatuiesc, pe toti cei care au kilogramele explicative acasa, sa le foloseasca pe acelea, e mai sigur, desi clik! e mai comod.
sau Dictionarul Ortografic Ortoepic si Morfologic, oferit tot de Academia Romana si Institutul Lingvistic al Universitatii Bucuresti, care DOOM, nu e asa de gros/greu ca dex-ul:)

scurt,simplissim si frumos...
despre efemeritatea emotiei si a gandului...despre cat anume din noi se travesteste in poezie...in chip jucaus precum facerea oamenilor de zapada...si cat din poezie ajunge la inima celorlalti,ori la celalalt tarm al marii noastre(sau poate e acelasi lucru,celalalt tarm al nostru, e aproapele tarm al altcuiva? )
sau peisajul insusi ne pune in fata un poem...mereu altul...tabula rasa

Felix, ma bucur sa descopar textele tale scrise cu mare simplitate si in care imbinarea temelor grave( aici relatia iluzie/realitate/compensare) se imbina in mod izbutit cu un umor discret si lipsit de malitie.
Elementele de absurd la care faci apel uneori, sunt in general bine stapanite si te felicit pentru ca nu abuzezi de acest procedeu pentru a obtine efecte care ar degenera , poate, in facilitate.
Perspectiva pe care ne-o propui e cel mai adesea surprinzatoare si indemnand la meditatie(mi-a placut mult \"Sticla si piatra\") fara ca aceasta surpriza sa tina de un \"spectaculos\" agresiv.

Ii multumesc in mod special lui Costel,pentru ca datorita comentariului sau de azi ti-am descoprtit si eu pagina.

Sanda,multumiri pentru informatii si pentru rigoarea cu care ni le furnizezi in acest material.

Faptul ca unii dintre noi au aflat deja despre aceste lucruri,precum Liviu, nu inseamna ca pentru altii ele nu sunt binevenite.

Am citit si eu cate ceva despre mecanismele cerebrale pe care le implica scrisul si desenul, despre dislexie, disgrafie ,schema corporala, in principal legate de persoanele cu IMC(Infirmitate Motorie Cerebrala) si alte probleme de natura neurologica, si nu pot decat sa apreciez lucrarea ta.

Mi-ar placea ca si editorialele Neisei sa aiba o mai mare rigoare si bogatie informationala, precum si o argumentare mai solida, pe langa exclamatii si emoticons.
Apreciez umorul si tonul ei degajat, dar astept ceva mai mult de la ea.

Nu pot sa nu fiu de acord , totusi , cu G. Brasoveanu, in exprimarea dorintei de a afla mai multe din eseurile tale,
despre poezia vizuala asa cum se practica ea azi pe web.

Cred ca se simte si nevoia interventiei lui Dan Mitrut care sa vina cu precizari consistente despre scrierea ideografica.

Inca o data, multumiri pentru ca ne impartasesti din cunostintele tale.

daca nu ti-ai adus aminte pana acum, adu-ti aminte, Florian Silisteanu, e noua, e chiar noua azi

te asteptam cu alte poeme de un suflu liric...devastator precum in poemul de fata, precum in alte poeme ale tale...

azi e noua si iti dorim minuni

Da, asteptam sa faca in cele din urma cineva pasul. Ma bucur ca a fost facut, Neisa.

Consider articolul tau ca fiind o provocare si pentru alti autori de pe siteul nostru care au cunostinte serioase despre acest fascinant univers al limbajului vizual,astfel incat sa ne impartaseasca tuturor cate ceva din ceea ce stiu.
Am venit cu lacomie sa citesc, nerabdatoare tare, dar drept sa spun, ma asteptam totusi la ceva mai consistent, nu doar la citarea unui interviu si la cateva consideratii personale (foarte frumoase de altfel)(cel mai frumos lucru din articol de altfel)
E adevarat ca nu avem de a face cu un eseu.( poate pe viitor?), probabil nici nu ti-ai propus asta si deocamdata vrei sa deschizi apetitul poezistilor(presupun) care sa investigheze navigand un pic pe cont propriu, ca dupa ce se vor fi familiarizat cat de cat, sa revii cu un nou, mai bogat articol.
Dat fiind ca domeniul pe care l-ai abordat in acest editorial este extrem de vast, s-ar fi simtit, (zic eu) nevoia unor lamuriri, mai ales ca asa cum bine remarcai, nu este chiar atat de nou pe cat s-ar putea crede.
Sigur, nu e neaparat nevoie sa pornim o analiza amanuntita de la pictograme, de la miniaturile din textele sacre medievale, ori de la gravurile cu caracter alchimic, si de la scrierea impodobita a Islamului, dar poate merita spus ceva mai mult despre autorii de caligrame, precum si de acei scriitori care si-au ilustrat ei insisi cartile, precum Saint-Exupery cu Micul Print.
(unde imaginea nu e simpla ilustratie,ci intra in dialog cu textul si in complicitate cu cititorul).
Revenind la visual poetry ca arta web, ea se manifesta extrem de divers: de la autori care lucreaza numai cu textul: utilizand doar o grafie speciala care le permite sa obtina efecte optice si (poli)semantice datorate : variatiei de culoare si de dimensiune a fonturilor(inclusiv a tipurilor de font, dar fara a abuza de varietatea caracterelor). In felul acesta procura fie jocuri de cuvinte , fie mici poeme in sine in cadrul unor texte mai mari si alte sugestii care tin de simbolistica (poli)croma.
Ramanand in sfera stricta a \"scrisului\", sa mai amintim si ca unii autori folosesc animatia .O artista care propune lucrari caracterizate de un spirit ludic nesofisticat, cu impact puternic (obtinut cu economie de mijloace)este Anamaria Uribe. Ea reuseste sa ne trezeasca nostalgia primelor clase primare, lansand o perspectiva noua , proaspata tocmai intru-un act de meta- scriere.
Un artist care utilizeaza astfel de efecte, de poezie animata este si al nostru Ion Amariutei:)
Exista apoi cei care dimpreuna cu textul, lucreaza cu\"imaginea\" in sensul cel mai larg: fotografiile prelucrate in fel si chip, texturi, desene, picturi celebre, elemente preluate din arhitectura si desen tehnic, efecte tridimensionale etc. Altii au inclus filmul si sonorul.
De ce am tinut sa amintesc toate aceste lucruri?pentru ca visual poetry este un domeniu infinit si care, dupa cum am precizat, se manifesta teribil de divers, implica deci coduri diferite, vorbim de o gramatica si de o semiotica diferite in functie de tipul de visual pe care il practica si care , in consecinta, cer la randu-le moduri de percepere si lectura diferite, asadar moduri de abordare si analiza diferite. De aceea cred ca lucrurile trebuie nuantate si nu ar strica sa avem parte de niste indicatii privind chiar strucura(rea) imaginii in functie de coordonatele spatiului, campul vizual, perspectiva, precum si alte rigori plastice si de grafie(chiar elementare, nu strica)privind integrarea textului, ori simbioza acestuia cu imaginile
Asadar chestiuni mai \"tehnice\" sunt binevenite, dupa parerea mea. Sunt sigura ca se vor gasi cititori pentru ele. Iar cei care se vor ocupa de scrierea unor astfel de eseuri vor face un adevarat act de cultura, aducand lamuriri de care ducem atata lipsa.
Eu una, astept cu sufletul la gura, pentru ca si eu ma plimb prin creatiile respective ca un simplu consumator, sunt dornica de informatie cat de cat calificata.
Sunt asteptati in continuare la rampa: Neisa,Ioan Dan, Ion Amariutei(?), Magul Dan(?)

Liviu, poemele pe care le-ai asternut in subsol imi plac chiar mai mult,mai mult.
posteaza-le separat, te rog,caci au magnet la stele.

el
nu cloceste oul cuvantului
poemul lui e fara de tril
galbenusul crud
ni-l aseaza sub pleoapa
ce nor

lerui domn secunda plange,
neprelinsa-n mine scance,
se tot tanguie ler domn
ca ii e asa de somn,
c-au trecut mersul pe apa
urma-i mi-a lasat sub pleoapa
si-a nceput mersul pe sange,
fire-ar fi potop de ingeri,
vas pamantul atipit,
nu chiar gol, dar netocmit;
limbile au amutit
despicate raspicat,
suierate peste leat.

nani nani, clipa mea,
te da-n scranciob
cald de de stea,
pui de tandara si ciob,
nu mai plange de istov;

viperele-n minutar
se-nvarti-vor tot mai rar,
vor lasa-vor toate-n loc
in nisiparniti bob cu bob,
numai grau si busuioc;
isi leapada invartit
solz cu solz incolacit,
pielea limbile cu suier;
vuie val sa faca loc
secundarelor de fluier,
fi-v-ar fi potop de sunet-
numai clopotu-i obroc
limbilor celor de foc.

taci tu clipa, nu mai scance
haide,copacel pe sange;
leganat si unduit,
brazi visam c-au inflorit,
in clepsidre invartit
nisip rosu sa ramaie
de samirna si de tamaie;
nani nani puisor
dormi cu tata,
somn usor.

foarte, foarte frumoasa surpriza...

un poem in care sensurile si expresia penduleaza, ori mai curand vibreaza concentric intre acut cerebral si sensibilitate fragila. asumarea acestei vulnerabilitati se face pe mai multe nivele: al luciditatii,al introspectiei, dar si al maximului inefabil ce tine de o anumita stare de gratie-poate inspiratie, poate intuitie (chiar revelatie?-> finalul)

remarc alternarea concretului aproape brutal (in sensul bun) :\"friptura in sange a buzelor\" cu elemente abstracte: gandurile matematic ordonate, precum si versuri cu un mare grad de nedeterminare\"pieptului meu i s-au prezis coaste\", toate coexistand firesc in acest neuroland ale carui granite sunt mobile, asa cum ma determina sa cred versurile(oximoronice) uimitoare din final \"regiunea visului unde pot sa respir cu toate ideile.\" care,hmm ma arunca in infinit...

cer iertare pentru observatia chitibusara :mi se pare mie sau ai o scapare cacofonica?:logica cotidianului.

de azi pe lista mea de lectura (cu intarziere, dar decat niciodata...): Sanda Deme.

tocmai ce imi propusesem sa fac o pauza (binemeritata:) de siteul nostru cel de toate zilele. nu a reusit nici Liviu cu ultimele-i excelente poeme sa ma scoata din mutenie,nici Michelangelo cu poezia ei care mi-a placut mult.
uite ca reusesti tu, la aceasta ora...

de data asta spun DA, fara ezitari.
salut, fara indoiala incercarile de visual poetry, atat de rare la noi, deja
o arta cu state serioase in lume, nu stiu ce m-a oprit sa nu iti spun la timp.

nu e singura ta lucrare care imi place, dar la unele aveam oarecari obiectii legate fie de calitatea textului, fie de impactul visual un pic disconfortant(poate voi reveni la acele fete ale locurilor)
precedenta mi-a parut cam incarcta, e mai degraba o lucrare grafica in care textul e parca, secundar.

de data asta e chiar visual poetry, nici una din componente nu o eclipseaza pe cealalta,e aerisita, excelent proportionata, nu e de domeniul graficii, care ar sedea bine pe un perete(cum mi se par celelalte propuneri) aici e chiar web art. si mai ales e poezie. un text care imi place foarte mult, lipsit de orice urma de artificialitate, foarte sugestiv, nimic in plus, ce mai, m-ai convins.

am o mica observatie, pe care am primit-o si eu de la cineva de meserie, cu ocazia unei incercari de ale mele, anume: violet scris in \"violet\" e cumva pleonastic. sugestie: incadreaza cuvantul violet(pe care scrie-l altcumva, alb poate) in cuvinte violete, de fapt inalt l-ai putea scrie violet.

si inca: sunt doar tonuri reci, nuante de albastru si violet: poate
niste \"sand\" nu i-ar strica tarmului tau.

ok, ti-ai gasit calea, da-i bataie!

Draga Cristiana,
La Multi Ani!
Cum esti o degustatoare a versurilor lui Rimbaud, iti voi ura astfel:Corabia Beata sa-ti navigheze etimologic BEATA inspre latinescul liman, unde beata= fericita, roditoare, imbelsugata, binecuvantata, sans aucune \"saison en enfer\", aucune journee,nulle heure.

Sante!

Scherzando ma non tanto :)))

Lui Agamemnon Ioanide:

Tanjesti, cum vad, la pana lui O\' Neill,
Dar bietul tau de gaita tril
Mai scoate cate-un vodevil
Si iar clocesti ghem de ata far\' trotil.


Lui Agamemnon la Iunion:

Tu dirijai cu betisoare chinezesti,
Ca-n arta, pare-se, cam pe acolo esti,
Intr-o privinta doar nu te arati afon:
Acelasi tinga-linga la tichia-ti de bufon.

\" Dupa cum ai observat epigrama de mai sus e destinata unei anumite persoane....
Daca PERSOANA vizata s-a simtit lezata\" -citat V. Gaita, sublinierea imi apartine.

Ioanid, eu credeam ca numai textul meu a fost VIZAT(ori textele),nu \"poeta\" Stefana Daos si nu persoana, pe care oricum nu o cunosti,deci nu ai cum sa o vizezi. In afara de asta,psudonimul tau nu ne poate duce cu gandul decat la eleganta si elevare,si nu imi ingaduie, nu-i asa,sa te banuiesc de vreun atac la persoana, chiar si de unul subtil.
Vezi tu, de abia acum ma gabdesc ca nu ti-am inteles mesajul, sa fii devenit el mai transparent abia in urma comentariului tau?
Nu avea nici o grija, nu ai intrecut masura, e aceeasi.


In ce ma priveste, nu pot sa scriu decat autoepigrame, de aici faptul ca voi fi facuta intotdeauna terci, in \"sange\", dupa expresia lui Genuneanu, ori voi fi \"facuta sandvis\" dupa expresia ta.

Si da, raman omul sandvis, poeta sandvis care face reclama virtual (peri)patetica la carti,la Dimov,la Malancioiu, la filme, si poate la poezie.ro.


Lui Calimero:

Daos debarasand masa:

La bridge, ori cina, ghiocele?
Prefer,ma vei ierta, sa a-junez
Caci mi se dau drept soi cu miez
Salata de-ardei iuti cu viorele.

Strangand si faramiturile:

Prietene, vorbesti de bridge
Dar eu mananc si plang, mananc
(Cortextualism cu N. Labis)
Muscand din versul meu natang.

Calimero, ma descurc si eu cum (nu) pot prin jungla plina de \"fiare\".Dandu-mi mai multa importanta decat e cazul, credeam ca e de notorietate felul cum m-a alintat Bogdan Geana (despre el era vorba) numindu-ma Stefana Haos. Gandeam ca e un mod de a readuce pe tapet supa primordiala, servind-o asaaa subtextual intre mesele cu sandvisuri. Oricum trebuie sa recunosti si tu ca e o legatura destul de facila, mi se pare mie s-au s-a ofilit un pic ghiocelul:)), dar oricum e mai buna a doua-ti epigrama, chiar daca e mai muscatoare si \"amara\".

Vin la masa si plusez:

Cel mai bine ar fi ca Dao
s- ne dea langa melci orez,
Nu carti roase de macao
ca-i in Litere... chinez.

Liviu, introduc eu numele George Almosnino in Biblioteca Virtuala, tu vino degrab cu textele, din pacate acest poet imi e prea putin cunoscut.
Astept asadar.

Alexandru, ma bucura mult ce ai scris, daca sensibilitatea gracila a Orianei
te-a facut pana si pe tine sa-ti lepezi bascalia in drum toamna asta si te arati asa emotionat si fastacit :) inseamna ca trebuie sa fi fost minunat pe acolo.

Multumiri si magului Dan pentru povestire si fotografii.

Si, mai ales: Felicitari Orianei!

pazea, ioane, ai intrat in gura \"bestiilor\" epigramiste:)))aleleeei, uite unde erau Tigrii Fictionali!! cu dintii de otel care te fac mici-firimici:)
nu iti ramane decat sa joci rolul fetei de \'comitet\', ca sa nu se creada cumva, doamne fere ca n-ai fi avand humor:))
si ca te-ai ofuscat - oxidat ca o salata de mimosa pudica langa un sandvis cu bacon.

tin insa a va aminti ca distinsa poheta de care vorbim s-a acuzat ea insasi prima, de intertextualitate (anticipand parsiva \"acuzatiile\").
facand un pic de exegeza sa spunem si ca intertextualitatea in opera dumneaei e autoironica si intrucatva pamfletara la adresa postmodernismului, si desigur alte nenumarate si complexe semnificatii mai are:))

Calimero draga, te rog!!, pe licenta cu \"haosul\" virtual si primordial, Bogdanul are brevet de mai de mult, gaseste ceva \"proaspat\", surprnde-ne:))

eeh, acum , iata si o epigrama autoadresata ce voiam sa o posteze la \"Unei florarese\", dar era cam in afara topicului, aici la Haos poate merge(?!)

Unei poetese( prea livresca si care nu mai e tocmai un boboc de fata):

Nu stim: talent ai ori n-ai
Si iar nu stim cum o dai
De iti tot rasar din nai
Numai \"flori de mucigai\".

Tigrilor!! tineti cont , va rog ca e doar a treia epigrama din viata mea, asa ca o asez cu multa sfiala printre \"ragetele\" voastre de barosani ai junglei:))

soooo, ladies&gent\'s,Jamsession now!!
Loooooooooooollby!
Yeeeaaaah!!

P.S. carevas\'zica Gaita ma citeste si imi face reclama, maine-poimaine apar pe sticla! :)))

stati putin ca nu mai pricep!!

poemul de pe aceasta pagina apartine lui Almosnino? a mi se trece cu vederea ignoranta, dar ce se intampla, pfffu! e cam nasol, daca poemul nu apartine lui Liviu, nefiind el tocmai Somnoroase pasarele ca sa-l recunoasca toata lumea...

Liviu, nu te impiedica nimeni sa scrii sus
pe post de subtitlu : autor- George Almosnino, iar din notita ta de subsol eu nu am inteles asta, pen\' ca nu ai specificat clar. credeam ca e o rugaminte adresata cenzorilor pentru viitor.

victoria-sonia a fost pe faza ,se pare, ea stie binisor cum e cu poemele altora ...isn\'t it?

a se clarifica mintenas, rogu-va!!

fanfara militara pe senile de rime trecea prin lanurile de oglinzi si paduri de lumanarele pe torturi,spuneam ca da,la o echidistanta mobila, pulsatil circulara, de Dimov,de Petre Stoica si de, poate, fie iertatul Cristi Popescu.
(ori poate ca de fapt plutea...)

eu zic pentru o clipa sa ...stea...

asa.