încercare

pe partea de est s-a crăpat doar așa ca să-mi atragă atenția

se văd de jos din stradă șifonierul și patul vecinilor

picioare de scaune ieșite prin crăpătura zidului din nou

pe role străbat aceleași canale și gropi și curți

garduri desenate cu cretă

mi-e milă de ea

ca de-o babă care cerșește în ușa bisericii

intru scara-i închisă cu geamuri mi-e frig

și strig aburind oglinzile și toate cele de dincolo

cineva

e cineva acasă?

coboară scările un băiat cu capul tot bandajat nu n-am numărul lor de telefon îmi spune

și nici măcar nu i-am cunoscut vreodată pe cei de sus sau pe cei de jos cum zici că-i chema

aș vrea să urc dar cel bandajat nu mă invită și privesc curioasă în curtea din spate

omul de zăpadă decapitat sub mărul înflorit

nu se topește

ar trebui îngropat îi spun

e din ce în ce mai frig în toate primăverile astea

mă dau în gând pe rolele mele

uite în smocurile de iarbă găseam pui de pisoi

și ce primăvară și cum râdeam și cum muream în fiecare poză

pentru totdeauna în ziua nunții

lalele roșii leroșii atârnate de glezne