Poezie

De aniversare

2 min lectură·15 aprilie 2003

Mediu

Candva la ceas de seara m-am oprit

Si-un suflet neostoit m-a intrebat ceva

“Nu vrei sa te opresti din goana ta

Fara de tel si sa atingi al lumii infinit?”

Uimita m-am oprit o clipa fara nume

Din suflet mi s-a smuls atunci o stea

Si-am zamislit din pantec o minune

Cea mai de pret minune din viata mea.

Si au trecut de-atunci doi ani, ce mult

Si totusi ce putin pentru copilul meu

Si cand ma uit in urma la ce-a trecut

Mi-aduc aminte si nu-mi pare rau.

Ce mic erai iubire si firav pareai

Cu teama te priveam ce micut esti

Si cum zambeam cand gangureai

Acum deja cuvintele le rasucesti.

Si primii pasi ai tai .. minune de pitic

Acum abia astept sa-mi sari in brate

Candva priveam capsorul de pui mic

Acum sarut cu drag ale tale bucle hoate.

Si zambetul si vorba ta sunt noutate

Alt an din viata noastra s-a mai scurs ...

Si altul vine maine, se prea poate

Si ai sa cresti tu, puiul meu de urs!

Fiecare zi trecuta a meritat din plin

Chiar de uneori de veghe langa pat

A fost mai greu caci febra e un chin

Si totusi tu razand, eu le-am uitat.

O bucurie a trecut, urmeaza alte zile

Fi-vor ele cu soare sau pline de nor,

Dar noi vom fi pururea alaturea de tine

Copilul nostru, tu scumpul meu odor.

A mai trecut un an si vor mai trece inca

Vei fi copil, scolar, adolescent rebel

Vei creste nestavilit si tare ca o stanca

Si totusi doar copilul meu , doar el.

Aprilie 2003

001.460

DANILA MONICA. “De aniversare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/danila-monica/poezie/41402/de-aniversare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.