Daniela Tiger

stimată autoare un critic literar profesionist nu va fi niciodată de acord să presteze voluntar pe un site unde sunt mii de autori. cam asta fac editorii aici: alocă timp din timpul lor

Tigrul din mine- Zbucium de toamnă și dor Ce-alungă nori.

îmi strunjesc simțurile cu speranța c-am să te simt prin unghere ascunse de copaci striviți și culeg șpanul inimii modelându-l în forma chipului tău unduit ancestral de maratonul timpului din

Mi-e dor de un mâine febril căutat, Mi-e dor de gândirea căzută-n păcat, Mi-e dor de spațiul dintre cer și pământ Unde iubirea este ultim cuvânt! Redută pierdută pe-altare de nori, Adâncă

gâfâituri sacadate de lumină cuprind reumatic apusul mieros scăldând în valul șoaptelor umbrele prelinse ale gândurilor retezând coama tremurândă a munților de pe Venus împletind mai

Sufletul tău e floare deschisă spre infinitul stelar al iubirii, șoapta petalelor se răsfrânge frenetic spre mine adulmecând parfumul nocturn când amândoi încleștați de

Sunt lacrimă pierdută din ochiul norilor târzii căzută brutal în ecoul timpului. Sunt rouă-așternută în sufletul munților, regi milenari purtați falnic pe catafalcul împietrit al

albul ochilor troienit incandescent de neonul irisului spulberat de șoapte inerte scoase-n duet cu oftatul efemer al pașilor schilodiți de neputința nemuririi mă scarpină obsesiv în

Găina, găina mea de… țară, mi-au tă-ia-t-o, mi-au de-ca-pi-ta-t-o, i-au frânt visele, aripile, gândurile și clipele, mi-au u-ci-s-o, mi-au pros-cri-s-o, nici nu mai plânge doar se

lumina ne-o dă distribuitorul ne pătrunde-n mii de feluri fie cu înverșunare sau chiar nepăsare fie că ne place sau nu ne place o absorbim în noi suntem consumatorii de viață eternă când vine

Pletele vântului îmi învăluie trupul ca un amant experimentat. Mă simt devorată, înfrigurată, dezbrăcată de vise. Ploi fierbinți din ochi se preling peste mine, printre

Pe aripi de nor, legănată de hamacul stelelor, în așternuturi din mătasea fluturilor, mi-e bine… adorm… Strânsoarea mâinilor tale îmi dă siguranța zilei de mâine, mi-e bine…

Sărutul tău mă înfioară, Mă duce-n noaptea de dorință, Purtată-n valuri de vioară, Iubesc sublim cu-a mea ființă! Și facem slalom printre stele În piruete-amețitoare, Se prind cu noi, acum,

Și azi am mai murit puțin, De câte ori voi mai muri? Și doruri frânte în suspin, Și-atât de multe mi-aș dori! Și-o mare-n râuri de amar Cu vise stinse, nor pierdut, Din ochi mi se

Inima – tropot de frunze… moarte. Apusul șoptește încruntat cântec de leagăn, mă poartă în noapte, legănată de Carul Mic depășit în valoare de un Car Mare, pe sensul unic al Căii

Te revăd, peste timp, alături de mine, Contopiți astral în ocean de suspine, Mângâierea-ți divină mă poartă în nori, Sfidarea clepsidrei și anii trecători. Te revăd, peste timp, cunună de

Privirea-ți de jar mă cuprinde, Un tremur alunecă-n vene, În șoaptele dulci, ca-n colinde, Iubirea ne-nvăluie-alene. Sărut pătimaș de dorință, Stelară scânteie revine Și urcă a noastră

Aș vrea să sorb din tine, dulceața să ți-o gust, Să prind din gânduri vise, s-adulmec amintiri, Să-not în valuri blonde când totul e injust, În dulcea mea visare, suav, să mă inspiri. Mă

Se duc poeții, unul câte unul, Scăpați de repetabila povară Acolo, sus, să-și caute destinul Mereu aceași buclă temporală. Se duce el, cu rândul ne vom duce, Un biet nemuritor la zidul

Meandre de visare de Daniela Tiger Cu sufletul ascuns prin frunze arămii, Cu valuri de cristal ce curg din ochi de nor, Aștept chemarea ta, aștept ca tu să vii S-alungi tristețea grea

Evadare de Daniela Tiger Pe pieptul tău, încet, capul mi-l pun, Cu ochii-nchiși mă pierd în a ta lume Și tot așa, la fel ca în ajun, Să-mi