Poezie
Acoperind toată suferința lumii
1 min lectură·
Mediu
îmi strunjesc simțurile cu speranța c-am să te simt
prin unghere ascunse de copaci striviți
și culeg șpanul inimii modelându-l în forma chipului tău
unduit ancestral de maratonul timpului
din ascendenți fără ascendenți
îți mângâi cu respirația stelelor ochii coborâți în abisuri
mă roșesc de nerușinarea gândurilor mele care acoperă uitarea
apoi mă las legănată de hamacul norilor
acoperind toată suferința lumii zâmbesc strâmb
neputând răspunde la întrebare
17.05.2014
001556
0