Poezie
Calea inimii
1 min lectură·
Mediu
Inima – tropot de frunze…
moarte.
Apusul șoptește încruntat
cântec de leagăn,
mă poartă în noapte,
legănată de Carul Mic
depășit în valoare
de un Car Mare,
pe sensul unic
al Căii Lactee.
Eu, uimită de întâmplare,
întâlnesc alt sens
dat vieții…
sensul giratoriu.
Ocolesc la nefârșit,
nu știu,
nu știu pe ce cale s-apuc…
Calea…
inimii.
001785
0