hei?am 30 de anisori si am descoperit ca ador poezia!dar clar,nu orice fel de poezie..sper sa observati!prima poezie nu e scrisa in totalitate,sincer e super lunga..
Tresar,nu știu cum să-ți spun!
În tot doar gânduri bune eu adun!
Mă-nspăimânt,nu-mi zici nimic,
Povestea aceea de la al tău bunic!
Umbre,taine ascund a ta privire!
Lași totul în urmă,în
Am nevoie de tine,
Nevoia de o amăgire,
Am nevoie de amintiri,
Găsesc eu dulci trăiri!
Am nevoie de al tău glas,
Hărți acumulate-n atlas,
Am nevoie de tărie,
Trăiesc o dulce nebunie,
Am
Tristețea m-a învăluit când am văzut!
O copilă desculță, fără de papuc!
Avea în mână doar o jucărie!
Tu știi ce-avea? O coală de hârtie!
E o bucată de pământ ce-o folosea!
Viață și culoare să
Cerc format,sunt mii de fluturi,
Ruginii frunzele,le scuturi!
E iubire acel prim moment?
Dragoste e,ori atașament?
Echinocțiu de toamnă, de iarnă!
Arată-mi diferența,o să doară!
Mai adu-mi
Exploatata sunt de tine!
Recunosc,nu mi-e rusine!
Reusesc sa gresesc mereu,
Adeseori ma cred un zeu!
Reusesc sa repet greseli,
Eu sunt vinovata,nu te-nseli!
Haotic ma invart in
Vreaj fermecat,dulce poveste!
Înalt,măreț sulbim!
Acum îmi dau o veste!
Teluric,feeric,intim!
A fost a mea poveste!
Elfi creați în fantezie!
Faraonii-n piramide!
Regii cu ale lor
O urmă din firul roșu de mătase!
Năucul drum ce ducea în angoase!
O urmă-nisip lăsata-m inimii mele,
Uitare am dat eu ,așteptării tale!
Acum drumul îmi e de necontenit!
Pășesc doar eu,sunt
Nu, nu vreau să cunosc acest cuvânt,
Uitat-am eu de-acest veșmânt!
Scriu scrisori fără să văd un sens
Tăciune, flăcări ce ard intens!
Încercam să nu-ți scriu fără rost!
Uneam cuvinte-n
Să-ncerc să-ți spun cum s-a întâmplat!
Povestea-n care un gând bun a triumfat!
Era o zi de duminică oarecare
Ieșit-am să fac o scurtă plimbare!
Pe străzile orașului mergeam agale,
Cineva,
Stropește-mă furtună ,cu ai tăi picuri catifelați,
Aripi de îngeri pe pereți pictați,
Străzi cufundate în ceața de fum,
Poze găsite într-un vechi album!
Trezește-mă la realitate cu un
Banale,poate acele momente!
Îți luai o șosetă,cădea iubire!
Litere de dragoste,dorințe,
Era modul meu de a te surprinde!
Te-ntorceai și încercai a mă prinde!
Era totul,era desăvârșire!
Litere
Un colț de rai întrezăresc,
Numai iubire îti doresc,
Dragostea mea nu are un final,
E doar un peisaj autumnal,
Cărări ce am străbătut,
Anagramă ce n-am văzut,
Un joc de cuvinte,
Îmi aduc
Îmi zic mereu, s-a terminat!
Nebună, totu-i ruinat?
Credeam că pot să pun un punct!
Evenimente să scufund!
Rădăcini ieșite din pământ!
Cărbune negru, zăcământ!
Am gânduri ce vor exista!
Mă
Închisă- n colivie și-n speranță!
Născută din nou din aberanță!
Făclie de dor ce m-a cuprins!
În tot ce fac e-un foc nestins!
E inevitabil îmi zic mereu!
Crini și irisi îmi aducea acel
Răsplata timpului nu vreau s-aștept!
O limbă se vorbește, dar eu nu o înțeleg!
Mi-a oferit tot această minunată viață!
Am deslușit a universului povață!
Acea lupă fără de sticlă ce mi s-a
Curiozitate mereu flămândă!
Dor ce-ncepe să se-stingă!
Mugurii ce primăverii îi zâmbesc!
Cuvinte de dragoste se rostogolesc!
Găsesc pe-o bancă un dicționar!
Zăresc o limba de care n-am
Mi-au zis că azi e ultimul drum,
Cu mine voi lua al inimii zbucium!
Nu am averi deoarece am dăruit!
În schimb vă las al meu gând fericit!
Iubit-am cu-adevărat o singură dată!
De bucurie am
Când te simți singur!
Sunt cu tine,te asigur!
Când îți este teamă,
Eu sunt a ta hologramă!
Oriunde de vei merge!
Trecutul îl voi șterge!
Strigă-mă și voi veni!
Fericirea,o voi
Degeaba încerc acele să- ți opresc!
Elice ți-ai pus,nu contenesc!
Ceasul eu vreau să-l măresc!
Elicea ta s-o nimicesc!
Tu ai greutăți pe-a tale ace?
Imposibilă mișcare,sunt
De dor e conturat al tău impas!
E al tău drept,declară tu ce a rămas!
Cred,însă că tot tu nu mi-ai zis!
E frica ta,nu cunoști , al meu scris!
Nu ai crezut în forța ta,or nu ai vrut?
Erată la
În față îmi apare un înger!
Tunete contopite-n fulger!
Șoapte revărsate-n minte!
Câmp de flori fără semințe!
În inima vrea să-mi pătrundă!
Desăvârșire ce mă inundă!
O teamă mă
Înconjurata sunt de-a oamenilor ochi!
O lume nebună cufundată-n deochi!
Degeaba încerc, a le explica!
Un dar au , acela de a complica!
Ghețari atârnați de o fereastră!
O inima rece,de culoare
Călăuzește-mă, tu sfântă scriptură!
Adu peste mine mir și învățătură!
Căci eu m-am născut în păcat!
Învață-mă cum să fac să fie iertat!
Din jale și multă amărăciune!
Un strop doar,dă-mi
Simt că genele-mi sunt grele!
Obosite de atâta lumină,sunt ele!
Mișc în cerc a mea privire,
Nu pot să trăiesc din amintire!
Ușor mă las în voia lor!
Somn eu vreau,uit grija lor!
Ori