Poezie
psalm
1 min lectură·
Mediu
Sunt Doamne lutul îndrăzneț,
carnea spurcată
,ciocanul care a bătut cuiele
,martor ascuns în Grădina Ghețimanilor.
Șerpi mi se încolăcesc pe vene,
mărul încolțește din nou,
vreau să fug pentru a doua oară
din Rai.
Doar când mă închin
îngenunchiez adânc in mine,
te-ntind de-a lungul oaselor
ca un balsam,
te spăl cu izvorul neputinței,
te fac al corăbiei mele far.
Sunt Doamne asemenea orbului
în pustie,
culeg firul nisipului
și strig:
,,Dă-mi Doamne Lumina!,,
Hăul Întunericului se adâncește,
eu
ca o sămânță
în Mâna Ta.
002.461
0