Mi-e dor nesfârșit de albastru
De seara Ajunului
De miros de cozonaci copți
De miracolul Crăciunului.
Mi-e dor de ce nu mi-e dat a găsi
De-adâncul calm al privirii
De colinde-auzite in
Iubire nesperanță......
De ce mereu mă cauți?
De ce tot timpu-aștept?
De ce mă tot găsești?
De ce îmi ceri himera?
De ce îți dau iluzii?
De ce mă ispitești?
De ce vezi nevăzutul?
De ce aud
E totul gol
Sufletul meu
Și șoapta ta
Și zarea
Atât de gol
Încât avizi
Reinventăm noi marea.
E totul rar
Speranța mea
Și dorul tău
Și visul
Atât de rar
Încât blazați
Reinventăm
Plimbându-mă prin parc
De mâna cu vântul
Nuferi ne-nfloriți
Îmi însoțeau gândul.
Frunzele foșninde
Șușoteau senine
Privind pașii-mi singuri
Pe alei străine.
Unduiri de ape-mi
Dăruiau
Să-i poți asculta si ințelege pe toți
Iar lor să le dai doar iluzia că te pot auzi
Să poți să iubești
Dar pe tine să nu știe nimeni cum te poate iubi
Să te iubeasca toti
Dar dragostea lor să
Aș vrea să pot vindeca
Suflete strivite
Împărtășindu-le din sfânta taină-a vieții
Să pot aduce geană de sperantă
În palida splendoare-a dimineții...
Aș vrea să pot aduce-n dar
Lumină
Celor
They say
Christmas
Is the magic time
When all the dreams come true
But
What do you do
When Santa
The merry old good man
Always forgets about you?
My Christmas dream?
Ever wished
Never
Spiritul cald făptura va cuprindă
Aievea să vă fie bucuria
Râs de copii ce cred în Moș Crăciun
Bunici blajini...vă fie feeria!
Acasă să simtiți că-i sfânt căminul
Tihna lui tandră vă facă buni
E iarnă iar...
Ca în Ajun
Dalbe ninsori valsează
Gândul îți zboară
La Crăciun
Si sufletul visează...
Spiritul cald
Colindători
Familia cerească
Râs de copil
Ce-așteaptă-n zori
Un dar
O noua iarnă e-ntre noi, iubite
Ninsori imaculate ne-acoperă tăceri
Răzlețe gânduri se mai pierd în noapte
Venind- nu știu de unde, mergând-spre nicăieri...
Să nu fii singur îți doresc,
Stau trist pe malul marii
Dorind un vis pierdut
Ce sufletu-mi din oază-n
Deșert l-a prefăcut...
Îmi trec mâna ușor
Ca briza printre valuri
Privind adâncul clar
Ce-ascunde-alese
Visez uneori ca îmi vorbește marea
Iar valurile ei tandre
Îmi mângâie obrazul culcat pe nisipul cald...
Stropi sărați îmi ating ușor fața
Transformându-se într-o lacrimă
Ori într-un fugar
Cred că ne naștem sub semnul întrebării...
Cine suntem?...Ce insemnăm?...Ce vrem?...
O viață-ntreagă căutăm răspunsuri
De rareori găsim...târziu le-avem...
Enigma ne îmbie la himeră
La vis
Mi-e dor de nevis
Caci obosit-am crunt
De tot visare
Dor de nevis
De umbra-mi
Hoinărind
Pe țărm de mare...
Mi-e dor de negând
Am obosit s-alung
Gânduri himere
Dor de negând
De briza
Hopeless love...
Why do you often search
Why do I ever wait
Why do you always find me?
Why do you claim chimaera
Why do I give illusion
Why do I let you blind me?...
Why do you see
Iubire nesperanță......
De ce mereu mă cauți?
De ce tot timpu-aștept?
De ce mă tot găsești?
De ce îmi ceri himera?
De ce îți dau iluzii?
De ce mă ispitești?
De ce vezi nevăzutul?
De ce
Uneori ne e dat să simțim
Tandrețea neatingerii
Iluzii umane
Create de-ocultul convingerii...
Șuvițe mângâiate cu degetele gândului
Zâmbete sărutate-n netrezirea simțului
Priviri azure dând dar
Se intamplă uneori
Să ți se anine un fir de paianjen in păr...
Nici nu-l observi
Până nu iți simți invăluita mâna stangă
Mâna inimii...
Scuturi veriga ce te leagă
Crezând ca astfel te
Cred ca suntem zămisliți de Fantezia unui COPIL MARE
Ce, din plictiseală, sau, nevrând să-și lase Grădina singură
S-a jucat cu Þărâna
Și a CREAT... umbre inlănțuite
Menindu-le... CÃUTAREA.
Le
