Poezii

Mi-e dor nesfârșit de albastru De seara Ajunului De miros de cozonaci copți De miracolul Crăciunului. Mi-e dor de ce nu mi-e dat a găsi De-adâncul calm al privirii De colinde-auzite in

Iubire nesperanță...... De ce mereu mă cauți? De ce tot timpu-aștept? De ce mă tot găsești? De ce îmi ceri himera? De ce îți dau iluzii? De ce mă ispitești? De ce vezi nevăzutul? De ce aud

E totul gol Sufletul meu Și șoapta ta Și zarea Atât de gol Încât avizi Reinventăm noi marea. E totul rar Speranța mea Și dorul tău Și visul Atât de rar Încât blazați Reinventăm

Plimbându-mă prin parc De mâna cu vântul Nuferi ne-nfloriți Îmi însoțeau gândul. Frunzele foșninde Șușoteau senine Privind pașii-mi singuri Pe alei străine. Unduiri de ape-mi Dăruiau

Să-i poți asculta si ințelege pe toți Iar lor să le dai doar iluzia că te pot auzi Să poți să iubești Dar pe tine să nu știe nimeni cum te poate iubi Să te iubeasca toti Dar dragostea lor să

Aș vrea să pot vindeca Suflete strivite Împărtășindu-le din sfânta taină-a vieții Să pot aduce geană de sperantă În palida splendoare-a dimineții... Aș vrea să pot aduce-n dar Lumină Celor

They say Christmas Is the magic time When all the dreams come true But What do you do When Santa The merry old good man Always forgets about you? My Christmas dream? Ever wished Never

Spiritul cald făptura va cuprindă Aievea să vă fie bucuria Râs de copii ce cred în Moș Crăciun Bunici blajini...vă fie feeria! Acasă să simtiți că-i sfânt căminul Tihna lui tandră vă facă buni

E iarnă iar... Ca în Ajun Dalbe ninsori valsează Gândul îți zboară La Crăciun Si sufletul visează... Spiritul cald Colindători Familia cerească Râs de copil Ce-așteaptă-n zori Un dar

Un vals stingher Piruetează stângaci Nemenirea Adiacent Trufașului tangou... Semicercuri Intersectate neintâmplător Tentează Himere reîntregiri Seducând adiabatic Și grăbind

O noua iarnă e-ntre noi, iubite Ninsori imaculate ne-acoperă tăceri Răzlețe gânduri se mai pierd în noapte Venind- nu știu de unde, mergând-spre nicăieri... Să nu fii singur îți doresc,

Stau trist pe malul marii Dorind un vis pierdut Ce sufletu-mi din oază-n Deșert l-a prefăcut... Îmi trec mâna ușor Ca briza printre valuri Privind adâncul clar Ce-ascunde-alese

Visez uneori ca îmi vorbește marea Iar valurile ei tandre Îmi mângâie obrazul culcat pe nisipul cald... Stropi sărați îmi ating ușor fața Transformându-se într-o lacrimă Ori într-un fugar

Ce simți? ...întreabă stropul de rouă grăuntele de nisip... Simt a sorții pecete neștire Simt candoare in dulcea-ți privire Simt

Cred că ne naștem sub semnul întrebării... Cine suntem?...Ce insemnăm?...Ce vrem?... O viață-ntreagă căutăm răspunsuri De rareori găsim...târziu le-avem... Enigma ne îmbie la himeră La vis

Mi-e dor de nevis Caci obosit-am crunt De tot visare Dor de nevis De umbra-mi Hoinărind Pe țărm de mare... Mi-e dor de negând Am obosit s-alung Gânduri himere Dor de negând De briza

Hopeless love... Why do you often search Why do I ever wait Why do you always find me? Why do you claim chimaera Why do I give illusion Why do I let you blind me?... Why do you see

Iubire nesperanță...... De ce mereu mă cauți? De ce tot timpu-aștept? De ce mă tot găsești? De ce îmi ceri himera? De ce îți dau iluzii? De ce mă ispitești? De ce vezi nevăzutul? De ce

Uneori ne e dat să simțim Tandrețea neatingerii Iluzii umane Create de-ocultul convingerii... Șuvițe mângâiate cu degetele gândului Zâmbete sărutate-n netrezirea simțului Priviri azure dând dar

Se intamplă uneori Să ți se anine un fir de paianjen in păr... Nici nu-l observi Până nu iți simți invăluita mâna stangă Mâna inimii... Scuturi veriga ce te leagă Crezând ca astfel te

Cred ca suntem zămisliți de Fantezia unui COPIL MARE Ce, din plictiseală, sau, nevrând să-și lase Grădina singură S-a jucat cu Þărâna Și a CREAT... umbre inlănțuite Menindu-le... CÃUTAREA. Le