Poezie
lumea înserărilor
1 min lectură·
Mediu
purtându-și grăbită aproape distantă solitudinile
dând gros stratul de pudră deasupra ridurilor... a morții
lumea pe care o ghicesc în spatele fantomelor
(eu însămi strecurându-mă nevăzută)
într-un balcon căzut cu dâre electrice
în rafturile rămase goale
chipul ăsta uriaș lipsa de chip
încăpățânându-se să-și păstreze numele
policromia cărții de identitate
care intră dă buzna în prima cofetărie în primul bar din imaginație
labilă și rea joacă totul pe o carte
își adjudecă așii
lumea asta ca o iarbă altfel
răsucită fără de spaime în jurul propriei respirații
cumpără vinde aduce risipește... se risipește
în zornăitul zilei ca-n gura hămesită a unei păsări
dornică să fie
în centrul spectacolului
copilăroasă și bătrână... vie
lumea-nserărilor
care știe așa de bine
să-mpodobească brazii
00914
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “lumea înserărilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14152083/lumea-inserarilorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.