Poezie
părtășie
1 min lectură·
Mediu
rămăsesem
fiecare în preajma celuilalt
ca în lăuntrul unei povești secrete
care avea să asigure dramul de frumusețe salutară
în lungul șir al zilelor ce urmau să vină
omiteam fisurile albul frig de lângă
graba cu care oamenii închideau porțile
și ochii străinului se vedeau de afară
aruncam câte-un lemn întrețineam
silueta iluziilor dansând frenetic
în ritmul obrăzniciei flăcării
măcar uneori ne trezeam
de cealaltă parte a geamului
rămăsesem fiecare în preajma celuilalt...
miracolul se derula pe îndelete
această stare prelungă redefinind prioritățile
hipnoza în care îl luam părtaș
pe Dumnezeu
00931
0
