Poezie
estival 0
1 min lectură·
Mediu
nisipul avea subterfugiile lui
micile crime cu premeditare... pure accidente
aproape ridicole... cvasiteatrale
în această revărsare inconștientă apropiind letal
primejdiile taciturne din lăuntrul celulelor
învestite cu simulacrul de viață
nu eram noi poate altcineva
își punea în aplicare
scenariul copt preț de veșnicii
(el însuși sătul de clișee își permisese
minima derogare)
(n-avea nimeni vreun chef să disece paradoxurile)
nimic subtil
enorma instinctualitate bomba cu ceas
în complicitate stranie găzduită de la începuturi
în mine!
dar oamenii continuau să se nască
îngrozitor de imperfecți... de fericiți
în lentoarea paradisului lor statornicit
într-o văgăună
când el îi mângâia fără urmă de vulgaritate
locurile acelea rușinoase în zadar peticite
de câte un strămoș decent în iluzoria pornire
de reîntoarcere la normalitate
peste mine treceau toate plăcerile
căptușite cu spaimă inconștiența crasă
foamea unui prânz niciodată satisfăcut
râsul isteric ce se voia pariul de foc
al monstrului minuscul
cu moartea
toți stropii acelei mări fără de scrupule
ieșite din mine
dementă atingându-și nisipurile asemenea
unui amant perfid coapsele cu cancer
ale înșelatei perpetue
001.400
0