Poezie
nimeni nu-şi amintea (2)
1 min lectură·
Mediu
era martie
începuse să ningă şi noi
ieşiserăm subit din aria vizuală
a chelnerului între 2 vârste
cu şorţ impecabil şi iubire terminală
globuri uriaşe se loveau frenetic
de capetele intrate-n indiferenţă
un bărbat vânjos cândva
o femeie demodată
cântecul răguşit
din paharul spart se prelinsese
fără drept de apel
băutura sângerie
ninsoarea încremenise:
şi m-ai văzut!
altfel decât mă descria
privirea buimacă a celorlalţi
multiplele straturi
zâmbetul stând să cadă
sub ghilotină
eram o fetiţă
cu cizme din lac
cu mult puf pe margini
cochetă sau speriată
îmi vedeam de jucării
avea timpul un fel anume
de-a-şi face simțită prezenţa
....am dat muzica tare
până la catifelarea durerii
mi-am înfăşurat ţipătul
într-o fâşie galbenă
un rest – cine ştie de când rămas
de la rochia cu bretele a păpușii rusești?
Gata! Gata! – se auzise Mama
şi izvoarele îşi reluaseră cursul
ca şi cum
nu-ţi povestisem niciodată....
era martie
nimeni nu-şi amintea
succesiunea anotimpurilor
001.207
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “nimeni nu-şi amintea (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14148550/nimeni-nu-si-amintea-2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
