Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

ignat (2)

1 min lectură·
Mediu
ninsoarea cădea
peste hălcile încinse de carne
ne sclipeau ochii
ne tremurau mâinile:
sângele era gustos
era altfel!
carne proaspătă cu zăpadă!
carne proaspătă!
argintiu înnobilat!
subit în bucata de timp îngustându-se
m-am pomenit în mijlocul iernii
această femeie lăsată singură
asemenea soldatului vajnic la vatră
ningea-ningea! chipul bunicului răsărit în ogradă
forţa inocent pragul memoriei afective
această păgânătate definindu-ne în trăsăturile distinctive!
muşcam muşcam muşcam
să fim siguri că ne conservăm adn-ul
într-o zi de ignat multiplicându-se
nu știam exact cine era sacrificatul
cine sacrificatorul
foamea noastră o lua
înaintea foametei pescăruşilor
înaintea vremii a patimii de nestăvilit
a morţii
niște mâncăcioşi mânjiţi făcând orice
pentru a supravieţui
001.357
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
109
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “ignat (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14148385/ignat-2

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.