Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

exacerbare

1 min lectură·
Mediu
deodată ulița se înnegrise nu mai găseam
începutul florilor de cais și păsările purtau stindarde
ale înfrângerii un fel de suflete blocate înainte
de a ne fi zămislit
urnirea ar fi fost proba de foc
garanția aceea!
dar noi!
eram mult prea obosiți pentru a fi vigilenți
la manevrele cosmosului sau poate
oboseala era doar a mea și printr-o forță
de atracție oarecare te prinsese și pe tine
această pânză densă... personală a unui păianjen
altfel temerar mai deloc certat cu vreo lege a firii
am cedat nu am problematizat consecințele
înfățișării în fața lumii fără mai nimic
chiar dacă vagi amintiri... fantomatice sugestii
îmi evocau cingătoare și cuțit
mă făcusem copil tot ce exacerbam era
felul în care un fulger iscat într-o inimă cât o ploaie
masca lipsa de culoare a cireșului pietruit
022.123
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
134
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “exacerbare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14147162/exacerbare

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Oboseala” posedă o „forță de atracție” a delăsării care induce în mecanismele vieții pasivitatea, inerția și letargia.
Să ne „înfățișăm în fața lumii” cu punctele noastre forte și nu cu slăbiciunile și neputințele noastre, pentru ca aceasta să nu ne denigreze și blameze.
0
se dovedește a avea consecințe redutabile, chiar dacă starea aceea de grație nu a fost resimțită mai mult de o clipă!

Desigur, nu ne putem controla noi stările, în orice caz nu la modul absolut, însă, atunci când cosmosul „complotează”... în favoarea ta, musai trebuie să fii pe fază! (Eu sunt!!! Am fost! Voi fi!)

Gânduri bune, D.
0