Poezie
depersonalizare
1 min lectură·
Mediu
cu certitudine
războiul acela
nu era al nostru
cineva trasase o linie
pusese un punct
plasându-ne în afara jocului
cu oameni suficient de mari
pentru a scrie istorie
anodini în afara pericolului
am privit călduţ la spectacolul celorlalţi
ne-am construit chiar şi o peşteră am plantat vreo 3 brazi
… ceaiul la ordinea zilei şi fardul… uneltele eficace
desigur eroismul avea să fie încă o vreme
piatra de poticnire a minţilor mult prea acomodate
ne forţam poate norocul, cine ştie?!
micşunelele crescuseră uriaşe irecognoscibile
cu greu ne aminteam florile pitice ale copilăriei
ne-am impus iubirea dezinteresată faţă de sine
aşa cum necondiţionat un părinte învaţă să ierte
crima unui copil
într-un final
am înţeles:
sângele era
chiar al nostru.
022.043
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “depersonalizare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14145531/depersonalizareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓În interiorul „jocului” coexistă „certitudinea” cu incertitudinea, câștigul cu pierderea, ludicul cu distracția, iar „înafara jocului” simulacrele duc un „război” cu fulminantul.
0
DTcă întotdeauna este bine să avem curajul de a ne asuma realitatea [ei, sună clişeic, dar chiar că nu-i bai!], oricât de puţin roz [sic:.... rozĂ!!!] ar fi ea!
0