Poezie
parcurs
Iubire cu lămâie și sare
1 min lectură·
Mediu
ziua care începe
în dreptul paginii proaspăt tipărite
face înconjurul meu... mâna asta de culori
umplută cu fluturi hormonali speriați vii
ignor sentimentul flatării
acea împingere perfidă din realitate
asemenea unor mici invazii
susceptibile să vindece
păstrez emoțiile în palmă
domestic mă întreb
dacă nu am lăsat
ușa descuiată
ceva pe foc
vreo lumină stinsă
acopăr problematica feminină
cu rochie amplă-n semiobscuritate
trec pe Victoriei
depășesc himeric drumuri cu sens unic
toate acele siluete deprimate deposedate la stop
verificându-și prezența în lipsa unui impact major
dând „Again” în virtutea reflexelor condiționate
începe o-repede-călătorie
cu străzi supraaglomerate și hectare de iluzii
culturi de ambrozie... faună alergică nevrozată
în absența cuvintelor
rețin imagini
repet... repet...
cârdul imperfect de cocori... această angoasă
ca pe experiență personală
felul în care o salcie
ratează din nou ritualul autumnal:
imortalizez irevocabila moarte
clopotele încarcă timpul cu figurine obosite de sfinți
toată această trudă a omului de peste zi ca de peste viață
grămezile de cranii rânjind sardonic
la victoriile repurtate cândva de niște străini
001.299
0