Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@daniela-luminita-teleoacaDT
Daniela Luminita Teleoaca
@daniela-luminita-teleoaca
Poezie

subsoluri (3)

file de jurnal afectiv

1 min lectură·
Mediu
se făcea condens așa din senin
săptămâna devenise minusculă
nu mai aveam ore
nici perdeaua ce imita soarele pe timp înnorat
epuizam toate resursele imaginației / pe-ale grădinii
până la genunchi cu picioarele zdrobite intram
din noi se desprindeau vietăți stranii
litere bezmetice își rostogoleau supliciul
și
ne-am așezat
aproximativ echidistant
aproximativ noi
părtași cu drepturi egale ai ambientului opac
se făcea condens
ora devenea minusculă
nu mai aveam acces la clipă
nici la intuiția de a dezlega impasibili enigme
de undeva de sus picura / simțeam
ácele vidului în coasta-ți de demuuult
sufletele se ghemuiau la milimetri distanță
și totuși m-ai ajutat
să-mi amintesc de mine când
sângele umed și rece al șopârlei
îmi desființa respirația...
se face condens
nimeni nu știe de unde
!atâta ploaie!
!atâta subsol!
!atâta despuiere!
–doare–
doare urma fluturelui care s-a zbătut să iasă / și
aripile
aripile cu mucegai
tabloul văzut cândva în colecția impresionistă
(nu-mi amintesc cine era autorul...)
azi e aici
în subsolul comun și
ne ținem de mână...
044.253
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
168
Citire
1 min
Versuri
38
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “subsoluri (3).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14126964/subsoluri-3

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu✓
Poetul are calitatea mentală de a nu-și „epuiza’’ niciodată „toate resursele imaginației’’ metamorfozate în poezii expresive sau gnomice, căci imaginația înfrumusețează viața care în lipsa ei ar fi ternă, simplă, găunoasă și limitată de rutine.
Echilibrul așază viața „echidistant’’ într-un centru în care ființează omul normal.
0
@daniela-luminita-teleoacaDTDaniela Luminita Teleoaca✓
păstrăm fie și o parte infimă din acea forță ilocuționară (originară) maximă a Verbului divin (cf. "a(u) zis și s-a(u) făcut"). Norocul nostru!! Și chiar dc existența nu este întotdeauna roz, evocarea ei prin apelul la cuvânt se poate dovedi salutară în multe situații! Mulțumesc!
0
Distincție acordată
@marinescu-victorMVMarinescu Victor✓
imi place poemul si nu cred ca e momentul sa justific printr-un comentariu de ce imi place. justificandu-ne, nu facem altceva decat sa intuim o stare a poetului mai ales, ca avem la dispozitie doar cuvintele. oricum, am ramas cu o stare de dragoste ratata de la bun inceput prin care se incearca o vindecare a trupului!

frumos!
0
@daniela-luminita-teleoacaDTDaniela Luminita Teleoaca✓
să știi că acest text a mai primit o stea galbenă! Mai exact, prima variantă a textului, în urmă cu ceva vreme! Dar - cred eu - versiunea 3 (cine știe dc nu „se pune” și de o a 4-a?!) este mai bună (cine e minimum curios poate verifica „la fața locului”!!)! Mă bucură faptul că au existat măcar 2 persoane (ambele / ambii, poeți... pursânge!!!) care s-au oprit asupra unor texte mai vechi, revăzute de mine, în încercarea de a le îmbunătăți, astfel încât să-și merite locul într-un volum!!

ps: se întâmplă adesea să ratăm Sentimentul încă de la... „bun (!!!!) început”!!! S-o numi predestinare, fatalitate, normalitate, o simplă întâmplare, premisă / pretext pentru (auto)cunoaștere etc.?! În orice caz, „de-ale omului”!!!.

Gândurile mele (cele mai) bune, D.
0