Poezie
priveghi (2)
file de jurnal afectiv
1 min lectură·
Mediu
pasărea a căzut din cer. vino să stai lângă mine!
nopțile care urmează vom priveghea. așa trecerea va fi mai lină
în așternut de zăpezi mâinile tale îmi vor cuprinde tâmplele
acolo tăcerea își va alege cuvintele pentru recviem / pentru neuitare
lasă-ți sângele dincolo de tine. numai așa vom ridica valul uriaș
venit dinspre izvoare. valul în care tristețile se fac îngeri
și ne mângâie ochii. schimbă lacrimile în lumină...
se-ntunecă. nu mai suntem ai noștri, ci ai căderii în celălalt cer
slujim aripilor desfăcute până ce semnul de foc se va arăta...
drumul se-mparte în două: pelerini vom fi succesiv pe fiecare
cuibul e gol. lasă o urmă din inima ta: gândul meu are s-o acopere.
nori albi îmbracă frunțile. de acolo se va naște primăvara: nu pleca!
022.726
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “priveghi (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14126712/priveghi-2Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Foarte frumos, Daniela. Aș păstra totul întocmai, e un discurs aproape angelic, până la a treia strofă. La ultimul vers aș renunța. Cum să nu remarc așa un poem?
0
nu vreau să par grandomană sau mai știu eu cum (chiar nu e cazul!), dar, oare, chiar ești singura pe aici care ma mai citește, vreau să zic CITEȘTE, nu altceva?!! Lăsând interogația retorică în lumea ei, mai spun că e un text mai vechișor, chiar vechișor... Recitind (în contextul în care pregătesc in sfârșit pt tipar primul meu volum de versuri, pe care probabil il voi numi, nu Joacă-te frumos cu focul, ci În absenta din preajma Copacului), am simțit și eu ceva similar cu cele împărtășite de tine... Am revenit și am rescris parțial textul .. Mă mai gândesc la ultimul vers.. Acum fac o ultimă ((?Numai Dumnezeu știe!!) revizie și.. ajung si la el... Primește gândurile mele cele mai bune!! Cu prietenie maximă, D.
0
