Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

optical phenomena?!

1 min lectură·
Mediu
da, poate erau norii sau gâfâitul nopții strangulate,
ceva din timpul meu închis ermetic până la
o nouă desprimăvarare în palma albastră și deschisă
venind din ego-ul celuilalt cer
sau poate se mișca pământul să înghită deprimată câmpia,
prăbușită în ea asemenea unei femei intempestiv îmbătrânite,
părăsită în plină nuntă,
adjudecată voii întâmplării
sau, da, poate că erau chiar munții
ajungându-ne umbrele posace și crescându-le în piscuri
ca pe rude de sânge, ca pe frații de cruce
proiectându-ne ofurile
prin fereastre descuiate în pieptul păsării ostenite,
poposită să reînvie
într-o dimineată de vară
albă și curată
mama îi văzuse și
mi-a spus
nu am crezut-o
așa de adâncită eram în pământ și în mine
mama, desigur, îi văzuse
în mod cert erau munții
așa cum
în mod cert mama murea
numai eu nu credeam
îmbâcsită în anestezica mea voință oarbă de a fi
doar eu, doar eu...
înrăită să mai prind încă o oră
și încă una și încă una...
mă sustrăgeam realității
egoistă, puerilă, ineficientă și departe
cât de vie sunt azi?!!
022.256
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
173
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “optical phenomena?!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14088132/optical-phenomena

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
“Anestezica ta voință oarbă de a fi” “îmbâcsită cu eurile proprii egotiste, se “sustrage realității” într-un ireal cu virtualul însușit de poezii, căruia i-ai pus oglinzi, și în ele te vezi “egoistă, puerilă, ineficientă și departe”.
Te întrebi “cât de vie ești azi”, ești mai vie decât mulți, căci fiindul tău a crescut în concentrație și amplitudine, absorbind substanța poeziilor proprii.
0
... sa va dezvalui sau nu "detaliul" de la care am pornit??!! Iata ca il... un sms primit ieri despre "vedenia" (deloc vedenie, se pare!) a muntilor din Bucuresti, un fenomen rarisim, dar nu absent absolut..., pe care mi-l semnala candva Mama mea (din pacate, ieri s-au implinit ... 11 ani de cd nu.. mai.. e!!!), iar eu chiar nu ii dam crezare... In fine, subtextul, pornind de la aceasta vedenie concreta, este, de fapt, "cat de iluzorie/ neiluzorie este viata noastra (cf. Cat de vie sunt azi?!)"?? Este ea mai concreta/ palpabila/ adevarata decat... opusul ei (muntele era, printre altele, spatiul in care cei din vechime se rugau, un fel de axis mundi, ca si copacul, cu alte cuvinte spatii conotate sacru, ele putand "asigura" comunicarea-comuniune cu Transcendentul)? Moartea, marea necunoscuta, Marele Anonim (de fapt, unul din Marii Anonimi) poate veni pe neasteptate (acaparati fiind de propriul eu/ egoism/ egotism), bunaoara, si, nepregatiti fiind, experimentam tardiv cainta si regretul de a nu fi fost "pe faza"...

MULTUMESC MULT PT COMENTARIU, CA SI PENTRU "ASIGURAREA" CA EXIST (TOTUSI!!)... VIU!!
0