Poezie
adiții
1 min lectură·
Mediu
casa vine undeva
în prelungirea ta
locul acela al întâlnirii se naște
pe nevăzute într-o dimineață când
Mama îi spune Tatei avem o fetiță
intri în el ca-ntr-un al doilea uter
casa e surâsul tău agonia
exercițiul la sol pentru marea lansare
mirosul pielii insinuate între tine și restul
cafeaua dată în foc
nervii care-ți tremură fața
străina cu ochi din sticlă măriți
de-atâta privit
de-atâta așteptare
bucata din tine pe care
când ești nevoit să o rupi
străzile dezvelesc sângele
capitulează-n asfalt
tu vii undeva în
prelungirea casei
brațele tale încă poartă amprenta
chipul de var al morții amânate
ceilalți trec
un fum se împrăștie ca un suflet
intempestiv ieșit din trup
câteodată
ancorează deschid ferestre
acoperă praguri
lasă un umăr
găuri multe
o întrebare
semne doar uneori descifrate
023.008
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “adiții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14081683/aditiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O mare incarcatura psihologica a unei experiente nefabricata. Un poem apasator foarte bine schitata presiunea atmosferica interioara.
0
Da, un poem... apasator, care insa pe mine m-a... descarcat, cel putin partial (sa nu mai dam, deci, vina doar pe... Cioran si... Bacovia!, ci si pe "astia (mult) mai mici"!!). Multumesc pt comentariu!
0
