Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

abrupt

1 min lectură·
Mediu
păsării îi luceau ochii un foc din alte lumi prin rețele se propaga am strâns-o la piept i-am simțit inima pe-a mea străpungând-o (această tandrețe letală infinită) am plâns cu focul atunci când pe ulițe căruțe-și duceau coviltirul naiv își cântau fericirile milogii călău am fixat-o undeva în eternitate: mama nu mai e nici tata doar casa asta atât de surdă atât de împietrită într-o durere cândva a ei poate ca-ntr-o litanie a răspuns pasărea: despic-o! despic-oooo...! și-are să curgă sânge
021.338
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
81
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Daniela Luminita Teleoaca. “abrupt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/jurnal/14174214/abrupt

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@cont-sters-2743Șșters
te mișcă faptul că mama și tata nu mai sunt. Pasărea, un pic stănesciană, întregește bine planul emoțional. O tandrețe letală infinită are și acest poem. Felicitări!
0
...dar mă bucur daca măcar puțin din stare s-a propagat!

Multumesc frumos!
0