Reflecții minore (25)

Despre continuitate Să ne încheiem ziua cu o Floare sau cu un Cântec! Neapărat să o / îl găsim la trezire, în trecerea înspre dimineața înnoită! Așa Viața n-o să sfârșească vreodată! Despre abstinență Și Copacul poate și-ar dori o-mai-repede-înflorire. Dar se abține. De dragul Primăverii. Într-o sublimă-neostentativă atitudine de Iubire! Despre (ne)discriminare Să discriminăm răutatea și perversitatea! Nu culoarea! Nici clasa socială! Nici vreo deficiență anatomică! Despre speranţă Rana trebuie să îşi deschidă înțelesurile către dimineața aceea care, într-un fel sau altul, musai va sosi și pe meleagurile uitate de rost. Despre a trece frumos Oamenii vor purta pardesie lungi, date cu licurici, îşi vor completa sentimentele cu copac în dreptul inimii, vor merge pe urmele visului crizantemei până când luminiţa gălbuie a gutuilor din fereastră le va da de ştire: Aţi ajuns Acasă! Cuminţi, se vor aşeza. Despre echilibru Cândva toate cuvintele vor face pace cu referenţii. De bună voie, nesilită de nimeni, ambiguitatea se va declara satisfăcută de locul ce salutar i-a fost menit în măruntaiele poeticului.