In dimineața asta
Mă voi impărți in părți egale.
Desenez pe cadran niște felii de cașcaval;
Altfel n-am sa reușesc s-ajung la miere.
Si-ar fi păcat
Să-mi pice apa din tâmple
Peste
Stateam impreuna la o masa rotunda
plictisiti.
o leneeee
un biziit de musca
in coloana sonora.
Prima oara cind mi-ai spus bunaziua
Te-am lasat ,dar sa nu se mai
Mă uit la voi și-mi vine să râd
Din toate ridurile mele.
Am ajuns să-nțeleg ce fel de victimă sunt.
Imi aud clipele picurând intr-o formă oribilă...
De coșciug.
Se ineacă
Doar privirile
In apa asta afumată
Ocupată de mine
De contururile mele mișcătoare
Schimbătoare…
Cristos a căzut peste zugraveala proaspătă
A zilei care trebuia să mai fie
s-a
Nu -mi permit
Anumite luxuri precum:
Nou,
Fuga …
Nu cred decit in singuratate
Si-n “tacerea e de aur”.
As vrea sa pot ride de mine
Dar nu-l gasasc pe “ha”.
Moșii noștri
Ca să mai zic și-așa
Stau așezați turcește
Pe prispa lor ideologică
Infășurând ghem
Toate firele de telegraf din jurul lumii
…… că nu ne mai trebuie.
Cu palma la gură
Literele astea
Care-mi acopera figura
Pic-pic.
Ca-ntr-o mocaneasca fara speranta…
Imi intorc fata spre mine
Sa le vad asezate acolo
Fara rost si
fara nici o logica.
Le sarut si le ling
Exista niste ochi
Deschisi pe dinauntrul mintilor.
Ii simt,
le adulmec
asteptarea.
Cuminti
Ca niste plute,
pe o mare de ceata…
Neputincioase,
muribunde…
Fetite cu
Mi-ai spus,
“Iubeste-ma mai mult!”
Si eu am ris.
Mi-am adus aminte ;
asta ar fi cam ultima aschie
din marea ta actiune
de-a schimba lumea.
Mi-a fost mila…
Si-am tacut.
Ce rost avea
Din iubirea pentru mama
Am luat doua-trei vreascuri
Pentru focurile de paie din copilarie.
Apoi mi-am cumparat un caine
I-am dat mamei ce-i furasem din buzunar.
Acum eram majora,
puteam sa
Latura pe care vreau să mi-o cunoști
Si-a tras o mască pe figură
Atât iți pot oferi pentru moment
Vino și mâine,sper să-mi mai aducă ceva marfă.
Celelalte sunt prea intime
Deși nu locuiesc in
Familia mea compusa din patru
Spinari lipite spate-n spate
Cu fatadele spre orizonturi diferite..
Patru cai pusi la acelasi jug
Siamezi de virste diverse
Cu o singura coada
Din care
Când mi-a căzut capul pe spate
Ploaia nu m-a vrut
Și s-a intors toată-n nori
Antrenând lacrimi și particule fine de fard.
Am apucat sa pun un deget pe nor
Si-a explodat cu un \"pleosc\"
Nu știu de unde să iau
mireasma asta
înmanunchiată cu alt scenariu
sare așa de pe raftul ei
ca să mă tulbure
să mă arunce in toate directiile
cu ochii ping-pong
cu orizontul încercuit de
Obosesc ṣi mă-ntorc
Intr-un pat ascuns
In spatele gȃindurilor.
Poate doar aṣa
Voi găsi echilibrul.
(Pentru că sunt obligată
Să-l găsesc
ṣi să-l iubesc.)
Să mă
Pe aripile lui s-a construit un bloc
Si s-a numit aripa noua si aripa veche
A unui imens spital de nebuni
Cind a incercat sa zboare
S-a zdrobit de un aeroplan
Si, din bloc ,s-a transformat
Luni in zori,
l-am intalnit usor
pe omul fara cuvinte.
L-am atins cu trei zambete
l-am intepat ca pe-un melc mort
si l-am rostogolit.
Reflexia imaginii lui
s-a introdus fortat
in
Am ascuns moartea dupa voi
Pina-ntr-o zi cind o sa-mi cinte“cu-cu”
Si dup-aia “baaau.”
Dar nu ma gindesc la ea pentru ca n-o vad
m-apuc sa-mi sterg poeziile de praf
puf,puf,paf.